Un proiect legislativ privind implementarea lanțului scurt de aprovizionare în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind efectele sale practice, deși pare susținut de bune intenții inițial. Consiliul Economic și Social (CES) menționează că noile reguli birocratice riscă să pună în dificultate micii producători locali, în loc să îi sprijine, anunțând un aviz nefavorabil asupra inițiativei.
👉Birocrația complică accesul micilor producători la achizițiile publice
Deși proiectul de lege promite să pună accentul pe calitate, prospețime și sustenabilitate, codificarea acestor criterii în proceduri administrative generează un volum crescut de documentație și verificări. Procesele devin astfel mai rigide și mai costisitoare, cu garanții și declarații care adaugă obstacole pentru fermierii mici sau procesatorii locali, care nu dispun de resursele necesare pentru a face față cerințelor.
Astfel, în loc să-i sprijine, legea riscă să „excludă definitiv” mulți producători mici și să avantajeze operatorii mari, bine capitalizați și susținuți de o rețea extinsă de consultanți juridici. CES subliniază că în România „când complici excesiv regulile, nu îi ajuți pe cei mici, ci îi elimini”, reflectând problemele economiei reale.
👉Probleme de implementare și risc de distorsionare a concurenței
Proiectul creează un cadru legislativ în care criteriile „flexibile”, cum sunt impactul social sau sustenabilitatea, devin variabile greu de cuantificat și de aplicat uniform. Acest lucru poate duce la interpretări arbitrare și la favorizarea unor contractori în detrimentul altora, în contextul în care autoritățile contractante din România au deja o marjă largă de apreciere.
Mai mult, lipsa unor ghiduri clare și a unor standarde obiective, precum și insuficienta pregătire a autorităților locale, face ca aceste criterii să rămână simple „lozinci frumoase”. În acest mod, se crește riscul ca regulamentul să fie folosit selectiv și defensiv, afectând astfel transparența și corectitudinea proceselor de achiziții publice.
👉Lanțul scurt de aprovizionare necesită infrastructură, nu doar modificări legislative
Deși acest concept face parte din politicile europene moderne, promovate de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, realitatea economică cere mult mai mult decât o simplă ajustare a procedurilor birocratice. Dezvoltarea efectivă a lanțului scurt necesită cooperative funcționale, centre de procesare și depozitare, și platforme locale de agregare a ofertei.
Proiectul legislativ încearcă să rezolve probleme economice importante printr-un „artificiu procedural”, riscând să reproducă „reflexul politic al suprareglementării”, în care simpla introducere în lege nu asigură conformarea reală a pieței. În lipsa sprijinului financiar și a simplificării administrative reale, reforma riscă să eșueze în practică, mai scrie documentul CES citat.
