Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Direcția de Cultură din Botoșani, instituția responsabilă cu conservarea comorilor istorice ale județului, se confruntă cu un deficit acut de personal specializat, ceea ce afectează îngrijirea unui patrimoniu foarte valoros, potrivit declarațiilor conducerii locale. În timp ce alte orașe valorifică monumentele și clădirile istorice prin turism, în Botoșani lipsa resurselor umane împiedică astfel de inițiative, menționează surse locale.
Directorul Direcției de Cultură, Dănuț Huțu, subliniază că instituția funcționează cu un număr redus de angajați, relevând că există doar doi consilieri de specialitate, dintre care unul dedicat exclusiv monumentelor istorice și unul patrimoniului mobil. „Noi suntem un serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii, cu un număr foarte mic de angajați. Avem doar doi consilieri de specialitate, avem un singur consilier pe monumente istorice și unul singur pe patrimoniu mobil. Ca să vedeți în ce situație suntem noi! Asta este! Din păcate, toate direcțiile de cultură au aceeași situație”, precizează Huțu.
Astfel, un singur specialist este responsabil să monitorizeze și să protejeze sute de monumente răspândite în tot județul Botoșani, ceea ce impune o presiune uriașă și riscă să compromită conservarea clădirilor vechi, inclusiv a caselor memoriale și conacelor boierești.
Botoșani rămâne un reper cultural important, fiind locul de origine al unor personalități precum Eminescu, Enescu, Iorga sau Luchian. Totuși, acest patrimoniu de mare valoare este adesea ignorat și neglijat de autoritățile centrale, iar resursele limitate ale Direcției de Cultură împiedică consolidarea și restaurarea edificiilor istorice.
Deși alte localități reușesc să transforme clădirile istorice în atracții turistice și motoare economice, județul Botoșani se confruntă cu un zid creat de lipsa de personal și de fonduri adecvate. Consecința este că numeroase monumente ajung să fie lăsate „de izbeliște”, expuse degradării din cauze naturale și alinierii insuficiente a eforturilor instituționale.
Memorialul Ipotești organizează pe 14 ianuarie 2026, ora 18:00, spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, susținut de actorii Teatrului „Matei Vișniec” pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. Evenimentul face parte din ediția ianuarie 2026 a Zilelor Eminescu – Ziua Culturii române, precizează %source%.
Preotul Partenie Apostoaie de la Biserica Vovidenia, municipiul Botoșani, a subliniat miercuri seară importanța grijii față de suflet, considerându-l „cel mai mare dar pe care Dumnezeu îl face umanității”. Într-un mesaj transmis la finalul slujbei de trecere în Noul An 2026, părintele a îndemnat credincioșii să cultive sănătatea minții și trupului și să lupte cu păcatele, evidențiind recunoștința față de darurile divine, conform %source%.
Cristina Prisacariu, o artistă română originară din Botoșani, și-a câștigat admirația la World Expo Osaka 2025 prin crearea unui kimono sculptat integral din coji de ouă, un material extrem de fragil. Revista Cariere notează că acest demers artistic inedit a impresionat profund vizitatorii, evidențiind puterea ce izvorăște din fragilitate.
Consiliul Județean Botoșani a decis în ședința extraordinară de luni valorile taxelor de acces pentru muzeele din subordine în anul 2026. Taxele diferă în funcție de muzeu și categorii de vizitatori, iar accesul pentru grupuri organizate beneficiază de tarife reduse, potrivit informațiilor transmise de CJ Botoșani.
