Românii au mai multă încredere în capacitatea lor de a distinge între știrile false și cele reale
Peste jumătate dintre românii intervievați sunt convinși că pot diferenția informațiile reale de cele false în cazul știrilor referitoare la securitate sau război, conform celei mai recente ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP. Sondajul relevă o discrepanță semnificativă între încrederea în propria capacitate de discernământ și cea pe care o au față de ceilalți.
👉 Ponderea românilor care pot distinge între adevăr și falsitate
Conform sondajului, 22,3% dintre români se declară foarte siguri de abilitatea lor de a distinge informațiile reale de cele false, iar 32,2% sunt mai degrabă siguri. În contrast, 24,2% se consideră mai degrabă nesiguri, iar 15,6% deloc siguri. De asemenea, 5,7% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii cu vârste între 18 și 44 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat au raportat un nivel mai înalt de încredere în capacitatea lor de a identifica informațiile false. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară au cea mai mică încredere.
👉 Percepția asupra capacității generale de discernământ
În ceea ce privește opinia despre capacitatea generală a populației de a distinge între informații reale și false, doar 8,3% dintre participanții la sondaj s-au declarat foarte siguri, iar 15,7% mai degrabă siguri. 41,8% sunt mai degrabă nesiguri, iar 24,9% nu au încredere deloc. 9,2% nu știu sau nu răspund.
Printre cei care consideră că societatea poate distinge între adevăr și fals, ponderea este mai mare în rândul votanților PSD, bărbaților cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. Pe de altă parte, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară s-au arătat mai sceptici față de capacitatea publicului de a detecta informațiile false.
„Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. „Diferența dintre autoevaluare și evaluarea populației sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind «a celorlalți», nu una personală”, a adăugat acesta.
Datele acestui sondaj au fost colectate între 2 și 8 iunie 2026, prin interviuri telefonice realizate pe baza unui chestionar. Eșantionul a fost format din 1.100 de respondenți, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a sondajului este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.