România se confruntă cu un val de dezinformare alimentat de algoritmi și lipsa alfabetizării digitale

Internetul, cândva perceput ca un spațiu al libertății și accesului nelimitat la informații, a devenit o arenă în care manipularea și știrile false modelează percepțiile utilizatorilor. România, cu o conectivitate ridicată, dar o alfabetizare media și digitală scăzută, este vulnerabilă în fața fenomenelor din mediul online, arată %source% în analiza recentă a situației informatice din țară.

👉 Impactul algoritmilor asupra conținutului online din România

Algoritmii platformelor digitale influențează profund modul în care utilizatorii percep realitatea, creând o experiență personalizată ce poate amplifica dezinformarea. Un exemplu este cazul unui utilizator, Ciprian, care, citind și distribuind o știre cu conținut negativ despre un politician, a fost “testat” de algoritmi care i-au adaptat ulterior conținutul afișat, orientându-se spre subiectele care îi provoacă indignare.

Acest tip de mecanism creează un cerc vicios în care utilizatorii primesc din ce în ce mai multe știri similare, alimentând tensiuni sociale și polarizări. În plus, platformele sociale favorizează astfel de circulații, oferind conținut care să corespundă intereselor și reacțiilor observate, ceea ce poate duce la o realitate fracturată și contaminată de fake news.

👉 Starea alfabetizării digitale și media în România și riscurile aferente

Datele INS arată că în 2025, 89,1% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet, iar în 2024, aproape jumătate dintre români erau activi pe Facebook, conform raportului Data Reportal. Totuși, indicele DESI din 2024 relevă că peste 70% dintre români nu posedă competențele digitale fundamentale necesare. Pe de altă parte, indicele de Alfabetizare Media pentru România este scăzut, cu doar 32 de puncte din 100, iar raportul PISA 2022 indică că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, o situație confirmată și în rândul adulților (4 din 10).

Aceste cifre semnalează o vulnerabilitate majoră în fața manipulărilor digitale și dezinformării, iar România apare ca o țintă semnificativă pentru știrile false provenite dinspre est, clasată pe locul 13 în aprilie 2025 de dfrlab.org. În acest context complex, autoritățile precum ANCOM, CNA, DNSC și IGPR încearcă să protejeze populația, însă provocările sunt întreținute de un amestec de lipsă de competențe, nepăsare și rapidă evoluție tehnologică.

2024 a fost un an în care haosul mediatic a atins cote înalte, facilitate de perioada electorală și de ascensiunea curentelor suveraniste exploatate intens de formații politice precum AUR și SOS. Fenomenul din jurul lui Călin Georgescu este un exemplu al modului în care mediul online a devenit teren fertil pentru astfel de idei.

👉 Contextul politic și creșterea fenomenelor suveraniste online

Ascensiunea acestui curent și evoluțiile politice importante, precum anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională în decembrie 2024, reflectă o realitate construită din factori sociali bine studiați. Coordonarea acestor tendințe online este strâns legată de modul în care algoritmii direcționează atenția utilizatorilor și amplifică conținutul ce alimentează aceste dezbateri.