Pericolul pentru democratie: atacul asupra libertății presei și dezinformarea globală
Pericolul pentru democratie: atacul asupra libertății presei și dezinformarea globală
Libertatea presei a fost mult timp esențială pentru o societate democratică sănătoasă, conform monitorulbt.ro. Aceasta asigură un spațiu pentru dezbateri informate, expune corupția și ține puterea sub control. Însă, în întreaga lume, această libertate se află sub presiune constantă, notează jurnalistii de la The Conversation, evidențiind faptul că acțiunile elitelor politice populiste, ale miliardarilor din tehnologie și ale campaniilor de dezinformare străine o slăbesc și modifică scena publică globală.
Potrivit raportului, acțiunile acestor elita tehnologice și politice s-au consolidat, iar acest fenomen a fost vizibil pe platforma X (fostul Twitter). Preluarea ei de către Elon Musk a transformat-o într-un teren propice pentru teorii ale conspirației și dezinformare, subminând credibilitatea instituțiilor media consacrate. De asemenea, decizia Meta de a elimina verificarea faptelor pentru conținutul politic din SUA semnalează un regres periculos în combaterea dezinformării, observează sursa citată.
Impactul asupra jurnalismului independent este profund. Acesta are rolul vital de a informa publicul și de a trage la răspundere puterea. În lipsa unei presiuni libere din partea mass-media, corupția și abuzurile rămân ascunse, iar minoritățile și grupurile vulnerabile suferă cel mai mult, pentru că nu mai există nimeni care să expună neregulile. În această situație, zvonurile și informațiile false ocupă spațiul lăsat liber, agravând situația nu doar în statele fragile, ci și în democrațiile consolidate.
Noteaza un raport recent al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), conform căruia manipularea informației a atins niveluri record în 2024. În peste 90 de țări, au fost detectate peste 500 de campanii coordonate de dezinformare, având ca scop destabilizarea și divizarea socială. Se folosesc videoclipuri deepfake, campanii de bot și site-uri mimic, precum cele ale media europene, pentru a răspândi false narative, în special în contextul războiului din Ucraina, unde Rusia a orchestrate campanii masive de dezinformare înainte de invazie.
De asemenea, în perioada premergătoare invaziei, Rusia a folosit intens această armă pentru a prezenta Ucraina ca agresor, justificând astfel intervenția. În același timp, China a încercat să minimalizeze mobilizarea militară, iar Rusia a răspândit informații false legate de stabilitatea energetică a Europei, subminând încrederea în politica europeană privind independența energetică.
În același timp, platforme precum Meta și X renunță la moderarea și verificarea conținutului, ceea ce a dus la o "furtună perfectă". Situația devine alarmantă în special din cauza faptului că aceste platforme reprezintă 88% din activitatea de dezinformare detectată. Cu veniturile de publicitate concentrate pe mediul digital, redactiile locale și presa de investigație se închid pe scară largă, din Europa și până în Statele Unite, unde peste 3.200 de ziare au fost închise din 2005.
Se creează astfel un ecosistem dezorganizat, dominat de influenceri, propagandă și dezinformare coordonată de state. Cetățenii rămân captivi într-un ocean de informații false, fiind expuși la propagandă și manipulări din partea actorilor rău intenționați. Datorită lipsei de reglementări și a retragerii platformelor din responsabilitate, discursul public devine tot mai polarizat, iar faptele reale pierd teren în fața informațiilor false virale.
Protejarea libertății presei trebuie să devină o prioritate democratică, susține sursa citată. Guvernele au nevoie de reglementări eficiente, de transparență în algoritmi și de investiții pentru susținerea jurnalismului independent. În lipsa acestora, riscă să piardă complet controlul asupra spațiului informațional, periclitând însăși esența democrației, avertizează experții.
