Năstase Botez răspunde acuzațiilor din presa botoșăneană de la sfârșitul secolului XIX

În 1889, „Lupta” și „Constituționalul” au fost scena unui schimb dur de replici privind atitudinea și reputația avocatului Năstase Botez, după ce în „Constituționalul” apăruse un articol defăimător la adresa lui. Năstase Botez a replicat ferm, prezentându-și o scurtă autobiografie și dezmințind acuzațiile, în special cele legate de presupuse probleme judiciare.

La acea vreme, prefect al județului Botoșani era Grigore Ghica-Deleni, controversat pentru unele numiri și presiuni făcute asupra alegătorilor. Năstase Botez a intervenit împotriva acestor acțiuni și a jucat un rol decisiv în desfășurarea alegerilor, dezvăluind ceea ce ziarul „Lupta” numea „planul infam” al unor actori politici.

Avocatul și-a susținut cu tărie originile și onoarea: „Mai întâi, declar că din tată şi mamă, din bunic şi răs-bunic sunt Român, de religie creştină ortodoxă.” În replică la acuzațiile grave din „Constituționalul”, el a subliniat lipsa dovezilor concrete și caracterul calomnios al atacurilor. Potrivit monitorulbt.ro, Botez îl desemna pe „calomniatorul” de la „Constituționalul” drept o persoană cunoscută local, care încă aducea prejudicii imaginii sale.

Disputa publica din presa acelor ani reflectă tensiunile politice și sociale din Botoșani. Năstase Botez a cerut publicarea răspunsului său „în numele onoarei ce a fost asasinată de un mizerabil”, pledând pentru adevăr și respect în fața opiniei publice. Schimbul continuu de acuzații a influențat percepția botoșănenilor asupra figurii sale.