Legea salarizării, amânată până în august. Bolojan: „Este nevoie de încă o sesiune extraordinară”

Proiectul noii Legi a salarizării în sectorul public nu va putea fi adoptat, cel mai probabil, în sesiunea extraordinară a Parlamentului programată pentru săptămâna viitoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că documentul are nevoie de discuții suplimentare și ar putea ajunge la vot abia la începutul lunii august, într-o nouă sesiune extraordinară. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, în care șeful Guvernului a prezentat situația proiectelor legislative legate de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ilie Bolojan a explicat că Legea salarizării este singurul dintre cele șase proiecte aferente PNRR care nu a fost încă finalizat. „În faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. Cred că este nevoie de încă o sesiune extraordinară”, a declarat premierul interimar. Acesta a precizat că proiectul are nevoie de susținere politică pentru a putea fi adoptat și că, în lipsa unui acord între partide, timpul rămas până la sesiunea extraordinară deja convocată este insuficient. Cele cinci mari confederații sindicale au cerut retragerea proiectului și au anunțat că nu vor mai participa la consultări în forma actuală. PSD a transmis, la rândul său, că nu va vota legea dacă aceasta va provoca scăderi ale veniturilor unor categorii de angajați din sectorul public. „Dat fiind că nu s-a ajuns la un acord politic, fără ca cei care nu susțin proiectul să vină cu soluții, am estimat că nu mai există timpul necesar pentru a fi discutat săptămâna viitoare. Vom găsi o formulă prin care să fie adoptat, într-o formă sau alta”, a spus Bolojan. Premierul interimar a afirmat că noua lege ar urma să reducă diferențele dintre angajații care desfășoară activități similare în instituții diferite. Potrivit acestuia, există ministere în care salariile sunt de două ori mai mari decât în alte instituții, deși responsabilitățile sunt comparabile. „Nu va scădea niciun venit. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii vor stagna până când vor fi ajunse din urmă de către cele două treimi”, a declarat Ilie Bolojan. El a oferit drept exemplu diferențele dintre salariile funcționarilor din Secretariatul General al Guvernului și cele ale angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unde veniturile au fost majorate prin sporuri și stimulente. Șeful Guvernului a criticat și numărul mare al sporurilor din sistemul bugetar, afirmând că există peste 180 de astfel de beneficii, unele dintre ele fiind cumulate. Proiectul a fost construit pornind de la cheltuieli de personal de aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din Produsul Intern Brut. Pentru 2027 era prevăzută inițial o anvelopă de 174 de miliarde de lei, reprezentând 7,9% din PIB. În urma discuțiilor cu Ministerul Muncii și Comisia Europeană, a fost acceptată o creștere suplimentară de 12,1 miliarde de lei. Bolojan a susținut că, în lipsa noii legi, salariile ar urma să fie indexate de la 1 ianuarie cu rata inflației. O majorare de aproximativ 7% ar produce, potrivit acestuia, aproape același impact bugetar, însă ar păstra inechitățile existente. „Cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin vor primi puțin”, a declarat premierul. Un alt subiect abordat a fost proiectul privind incompatibilitățile și integritatea în funcțiile publice. Varianta transmisă Parlamentului prevede eliminarea obligației de publicare a declarațiilor de avere și de interese. Ilie Bolojan a recunoscut că documentul a plecat de la Guvern în această formă, după ce modificarea a fost agreată de mai multe grupuri parlamentare. Premierul a precizat însă că Executivul va susține, în comisiile parlamentare, un amendament prin care declarațiile de avere să fie publicate în continuare pe site-urile instituțiilor. „Guvernul va susține în comisii ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate obligatoriu pe site-ul instituției”, a spus Bolojan. Proiectul a provocat dispute între partidele parlamentare. PSD a acuzat PNL și USR că vor să slăbească Agenția Națională de Integritate, în timp ce UDMR a solicitat ca declarațiile de avere să nu mai fie accesibile publicului. Ilie Bolojan a vorbit și despre riscurile existente pe piața carburanților, după atacurile asupra infrastructurii prin care este transportat petrolul din Kazahstan, principala sursă de țiței pentru România. Potrivit acestuia, stocurile existente asigură necesarul pieței pentru următoarele două săptămâni. În acest interval, Rompetrol caută rute alternative pentru aprovizionarea rafinăriei Petromidia. Dacă transporturile nu vor putea fi redirecționate, producția rafinăriei ar putea scădea în luna august cu 10-15%. „Nu vom ajunge în situația penuriei de carburanți. Știrile alarmiste nu ajută această situație”, a declarat premierul interimar. El a susținut că România dispune de surse diversificate de aprovizionare și că piața a făcut față crizelor anterioare. Bolojan a avertizat că o eventuală reducere a TVA sau a accizelor la carburanți trebuie analizată atent, deoarece o intervenție construită greșit ar putea produce dezechilibre și chiar lipsuri pe piață. Premierul a semnalat și dificultăți în transportarea carburanților de la Oil Terminal către vestul țării. Trenurile de marfă nu pot circula la frecvența necesară din cauza numărului ridicat de trenuri de călători către litoral în perioada verii. Pentru evitarea blocajelor, transporturile de combustibil ar urma să fie efectuate cu prioritate pe timpul nopții. Guvernul analizează și eventuale modificări legislative, astfel încât măsurile adoptate de Parlament să nu afecteze activitatea economică sau aprovizionarea pieței. Ilie Bolojan a anunțat că Ministerul Sănătății a solicitat deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi, în condițiile în care sistemul public are circa 193.000 de angajați. Premierul a arătat că gradul mediu de ocupare a celor aproximativ 132.000 de paturi din spitale este de numai 65%, iar cheltuielile de personal reprezintă, în medie, tot aproximativ 65% din bugetele unităților sanitare. În cazul unor spitale, cheltuielile cu salariile ajung la 90% din buget. „Sunt și câteva zeci de spitale în care ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii”, a afirmat Bolojan. Ministerul Sănătății trebuie să finalizeze o analiză privind unitățile care solicită noi angajări. Spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională sau cu un grad redus de ocupare a paturilor ar urma să fie depunctate. Premierul a cerut și redistribuirea personalului către secțiile cu activitate mai intensă, precum și transformarea unor paturi în funcție de necesități, inclusiv pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă. Bolojan a afirmat că în sectorul public lucrează aproximativ 27.000 de medici, în timp ce facultățile de Medicină au anual în jur de 7.000 de absolvenți. Dintre cei aproximativ 4.000-5.000 de medici care finalizează rezidențiatul, doar 1.000-1.500 sunt angajați în sistemul public, potrivit premierului. Acesta a vorbit despre o concentrare a medicilor în marile orașe, în timp ce zonele mai puțin dezvoltate continuă să se confrunte cu un deficit de personal medical. Premierul a făcut referire și la atacul cibernetic care a blocat sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Potrivit informațiilor primite de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, datele privind proprietățile nu ar fi fost afectate. Aplicațiile ANCPI sunt transferate în cloudul guvernamental, iar activitatea instituției ar putea fi reluată în cursul săptămânii viitoare. Bolojan a susținut și prelungirea termenelor pentru contractele care trebuiau încheiate până la sfârșitul lunii pentru a beneficia de cota redusă de TVA. Prelungirea ar urma să acopere cel puțin perioada de două săptămâni în care sistemele ANCPI nu au funcționat. Parlamentul a fost convocat într-o sesiune extraordinară pentru adoptarea a șase proiecte necesare îndeplinirii unor jaloane din PNRR. Printre acestea se numără recompensarea personalului ANAF și al Autorității Vamale pentru încasările suplimentare, reforma carierei funcționarilor publici, Codul urbanismului, măsurile privind decarbonizarea, legea incompatibilităților și noua Lege a salarizării. Codul urbanismului are asociată o finanțare de aproximativ 790 de milioane de euro și prevede, printre altele, ca de la 1 ianuarie 2028 autorizațiile de construire din București să fie eliberate de Primăria Generală, nu de primăriile de sector. Guvernul trebuie să adopte și legea pentru aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, astfel încât România să poată solicita un avans de 2,5 miliarde de euro. Ilie Bolojan a declarat că granturile care ar putea fi obținute de România în următoarele trei luni însumează aproximativ 4,6 miliarde de euro.