Familia Gherghelești și conflictele legate de moșia Costești în secolul XIX
Genealogia familiei Gherghelești indică origini boierești vechi, cu ranguri obținute în timpul domniilor lui Constantin Ipsilanti și Mihai Vodă. Membri ai familiei au ocupat funcții precum paharnic, căminar, ban și spătar, reflectând o poziție socială importantă în Moldova de la începutul secolului al XIX-lea.
Paralel cu această ascensiune, membrii familiei s-au aflat în numeroase conflicte legate de proprietățile lor, în special moșia Costești, situată lângă mănăstirea Popăuți. Ioan Gherghel, importantul proprietar al moșiei, a fost implicat frecvent în procese cu vecinii și chiar cu reprezentanții mănăstirii, fiind cunoscut pentru dispute legate de hotare și drepturi funciare.
Deși a prezentat în tribunal documente cumpărate de la Constantinopol, Ioan Gherghel a pierdut unele litigii din cauza descoperirii unei pietre de hotar controversate. „Țăranii, care țineau cu preoții din Popăuți, au privit această împrejurare drept un amestec al «mâniei lui Dumnezeu»”, relata L. Dauș în 1923, evidențiind tensiunile locale legate de aceste proprietăți, potrivit monitorulbt.ro.
Chiar și după moartea lui Ioan Gherghel, procesele legate de moșia Costești au continuat timp de decenii. În 1925, „Comisiunea de expropriere” din Botoșani a decis îmbunătățirea terenurilor pentru uz public, expropriind o parte din curtea proprietății deținută de Abram Fischer. Conacul de pe moșie a fost, se spune, distrus ulterior de țărani, semn al unei istorii îndelungate pline de dispute și confruntări sociale.