eforturile Ucrainei pentru recuperarea copiilor rapiti de Rusia

eforturile Ucrainei pentru recuperarea copiilor rapiti de Rusia

În ultimele luni, Ucraina depune eforturi constante pentru a-și recupera copiii răpiți de armata rusă. Potrivit unui articol publicat de monitorulbt.ro, situația a devenit tot mai gravă, iar campania internațională continuă cu dificultăți majore.

Pentru Kremlin, însă, aceasta nu pare a fi o problemă prioritară. În timp ce Ucraina și partenerii săi cer în mod repetat revenirea copiilor, autoritățile ruse consideră această situație mai mult o chestiune de propagandă. În mass-media de stat, cazul este prezentat adesea ca un act de caritate și patriotism, iar oficiali precum Maria Lvova-Belova, comisar al Kremlinului pentru drepturile copilului, s-a lăudat că a adoptat un adolescent din Ucraina, chiar în 2023, notează sursa citată.

Potrivit datelor oficiale ale Kievului, în prezent, aproape 20.000 de copii răpiți trebuie aduși înapoi, iar în total, aproximativ 1,6 milioane de copii trăiesc în zonele ocupate de Rusia. Un studiu al Universității Yale menționează că peste 8.400 de copii au fost „relocați sistematic” din Ucraina, adesea după ce au fost luați din zonele de conflict și plasați în centre de plasament sau familie de plasament în Rusia, cu unele transferuri făcute cu avioane militare.

Ministerul de Externe al SUA a suspendat în martie finanțarea programului de monitorizare a acestor copii, însă acesta continuă să funcționeze cu donații private. În ultimii ani, relațiile dintre Ucraina și SUA au fost tensionate, după ce, în 2023, președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru coordonarea eforturilor de recuperare a minorilor, dar a insistat că nu trebuie impuse condiții în timpul negocierilor de pace, ceea ce a fost criticat de oficialii ucraineni.

Zelenski, președintele Ucrainei, a reiterat în discuțiile cu lideri occidentali necesitatea de a returna copiii răpiți. Într-un discurs, el a spus: „Vrem să-i aducem înapoi, este o misiune și un obiectiv important pentru mine.” La rândul său, senatorul american Roger Wicker afirmă că Putin ar trebui să fie tras la răspundere pentru aceste crime de război și ar putea risca arestarea internațională, dacă va călători în anumite țări.

Drept urmare, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru transferul ilegal al minorilor ucraineni în Rusia. Acest lucru complică orice posibilă vizită a liderului rus în aproape jumătate din lume. Un fost asociat al lui Putin, Serghei Mironov, a fost implicat, potrivit investigațiilor BBC, în plasarea unei fetițe din Herson, Margaritei Prokopenko, în grija sa de la Moscova, după ce aceasta fusese relocată în Rusia.

Potrivit sursei, Margaritei i s-au schimbat actele și i s-a dat un nou nume, Marina Mironova. Mironov a negat implicarea, dar a exprimat dezinformarea ca fiind o „isterie creată de serviciile secrete ucrainene și occidentale”, spunea el pe rețelele sociale, citat de monitorulbt.ro.

În decembrie 2022, Zelenski și echipa sa au continuat să solicite returnarea acestor copii, iar în timpul vizitei sale la Washington, a insisten în discuții cu președintele Trump și alți lideri asupra acestei probleme. În ciuda blocajelor, Ucraina a acceptat anumite acorduri de încetare a focului, dar a reiterat că principalul obiectiv rămâne recuperarea prizonierilor.

De la începutul războiului, în Ucraina ocupată, populația a scăzut de la peste 41 de milioane la circa 32 de milioane, conform statisticilor oficiale, și se estimează că până la sfârșitul secolului, Ucraina va avea doar 15 milioane de locuitori, efectele indirecte ale conflictului fiind majore.

Liderii ucraineni sunt convinși că, doar prin presiune internațională și sancțiuni asupra Rusiei, se poate obține victoria și recuperarea celor răpiți. Zelenski a rămas ferm pe poziție, spunând că „singura cale este o campanie internațională care să-l forțeze pe Putin să cedeze”. În acest context, incidentele de la Herson și alte zone ocupate rămân un simbol al unei lupte pentru dreptate și umanitate, evidențiată de poveștile unor copii precum Margarita Prokopenko, și de eforturile depuse de autorități și organizații internaționale pentru a-i aduce acasă.