Creştinii ortodocşi intră în Săptămâna Mare. Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această perioadă

Luni, 29 aprilie, debutează Săptămâna Mare. În aceste zile, până în Vinerea Mare, în biserici se oficiază Denii. Această săptămână este o filă din cartea Tainei Sfintei Cruci a Mântuitorului Iisus Hristos, perioadă în care credincioşii au nevoie de multă sensibilitate sufletească şi profunzime ca să pătrundă această Taină a Crucii. Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie. Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie. Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor. Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor. În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă. Aluatul dospit, din cea mai bună făină de grâu cernută prin sită deasă, se pune în tăvi rotunde. De jur împrejur, se aşează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide şi mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut şi se coace în cuptorul fierbinte. În această zi, nu este bine să dormi la amiază pentru că somnul va atrage lenea pentru tot anul şi nu vei fi capabil să duci nici o treabă la bun sfârşit. Este data limită pentru slujbele speciale dedicate celor morţi, iar fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor. Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului. Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri. Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodărie. Dimineaţa, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul. Este cea la capătul căreia are loc Învierea. Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel. Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau să fie îmbrăcate în zilele de Paşti. Femeile trebuie să aibă o cămaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar bărbaţii – o pălărie nouă. Sâmbătă seara, gospodinele pregătesc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire. Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi şuncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare. Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar. Noaptea, se merge la biserică pentru a lua Lumina. Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.