Consiliul Județean Botoșani aprobă 19 proiecte de hotărâri în cadrul unei ședințe online
Consiliul Județean Botoșani aprobă 19 proiecte de hotărâri în cadrul unei ședințe online
În data de 26 iulie, Consiliul Județean Botoșani a avut o ședință online în care a votat în unanimitate 19 proiecte de hotărâri. Deși au fost prezenți 30 de consilieri, discuțiile au fost minimaliste și votul s-a desfășurat fără nicio contestație. Unicul moment de întrebare a fost generat de consilierul județean PNL, Mirela Sauca, care a ridicat teme importante referitoare la situația financiară a Consiliului și moștenirea lăsată la finalul mandatului.
Ea a subliniat necesitatea sprijinului public pentru a asigura un jurnalism corect, care să combată corupția și dezinformarea, oferind o imagine fidelă a situației, și nu o variantă oficială cosmetizată de autorități.
Mirela Sauca a cerut conducerea CJ să furnizeze informații clare despre gradul de îndatorare al Consiliului la sfârșitul acestui mandat, precum și o listă cu proiectele completate și cele aflate în desfășurare, incluzând sursele de finanțare pentru fiecare. „Pentru mine și colegii mei consilieri liberali, chiar dacă am fost patru ani în minoritate, este important ce lăsăm în urmă (...) Ceea ce nu știu botoșănenii și nici noi, consilierii județeni, este gradul de îndatorare al Consiliului Județean la această dată”, a declarat Mirela Sauca. Aceasta a subliniat importanța ca publicul și consilierii să fie la curent cu datoriile curente pentru a evalua corect impactul deciziilor financiare asupra bugetelor viitoare.
Președintele în funcție, Doina Federovici, a promis că va răspunde în scris întrebărilor consilierului PNL, dar a menționat că solicitările trebuie trimise și în format scris din cauza problemelor tehnice apărute în timpul ședinței. „Va fi o predare de ștafetă firească, normală, fără niciun fel de probleme. La toate întrebările dumneavoastră veți primi răspunsuri în scris, la fel cum am făcut și până acum cu foarte multă transparență”, a afirmat Federovici, asigurând consilierii că vor primi toate detaliile necesare.
Reacția Mirelei Sauca a fost generată în contextul discutării unui proiect important, care prevede aprobarea unui credit de angajament pentru acțiuni multianuale, acoperind perioada 2024-2025. Proiectul include două investiții: lucrările de consolidare pentru reducerea riscului seismic și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii Protecției Civile, precum și achiziția de microbuze hibride plug-in pentru elevi. Totalul acestui proiect se ridică la peste 27 de milioane de lei, din care 7,6 milioane sunt alocate clădirii Protecției Civile și 19,4 milioane pentru microbuze. Finanțarea urmează să fie asigurată parțial din bugetul CJ pe 2024 și din bugetul pe anul următor.
Totuși, aceste planuri vin cu provocări, deoarece se ridică întrebări privitoare la impactul financiar al acestor credite asupra bugetelor viitoare. Creditele de angajament, deși necesare pentru proiecte pe termen lung, pot genera presiuni financiare asupra bugetelor viitoare, necesitând plăți semnificative pentru cheltuielile angajate.
Creditele de angajament sunt destinate cheltuielilor multianuale, influențând plățile în viitoarele exerciții bugetare. Pe de o parte, aceste investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice, dar, pe de altă parte, pot crea presiuni financiare pe termen lung, mai ales având în vedere resursele financiare limitate ale județului. Majoritatea fondurilor sunt obținute din resurse de echilibrare de la bugetul național, ceea ce ar putea accentua deficitul bugetar.
Importanța calității investițiilor publice rămâne un aspect central. Județul Botoșani necesită investiții strategice care să modernizeze infrastructura și să susțină bunăstarea comunității. Totuși, experiențele anterioare arată că o creștere rapidă a alocărilor bugetare nu garantează și calitatea acestora. Este crucial nu doar să fie inițiate noi proiecte, ci și să existe garanții că fondurile sunt utilizate eficient și că aceste investiții aduc beneficii reale comunității. Planificarea bugetară trebuie să ia în considerare capacitatea administrativă de a implementa proiecte eficiente și sustenabile, în vederea unei dezvoltări echilibrate și orientate spre viitor.
