Schimbările în comunicarea oamenilor în era internetului și provocările algoritmilor

Jurnalistii de la BBC analizează transformările comunicării între oameni în contextul internetului și sugerează soluții pentru a îmbunătăți această interacțiune. Algoritmii rețelelor sociale, așa cum îi cunoaștem astăzi, au fost creați acum 15 ani, odată cu introducerea feedurilor de știri personalizate de către Facebook în 2009, având un impact semnificativ asupra modului în care interacționăm online. Este important să îi ajutăm pe cei dragi să se informeze corect, oferindu-le un abonament la Monitorul de Botoșani, pentru a nu cădea pradă dezinformării.

Pe parcursul timpului, guverne din întreaga lume au încercat să limiteze influența conținutului daunător pe rețelele sociale, dar s-au confruntat cu acuzații de restricționare a libertății de exprimare. John Perry Barlow, poet și activist, a afirmat în 1996 că guvernele nu ar trebui să intervină în spațiul cibernetic, considerând că acesta ar trebui să rămână liber de influențele externe. Adam Candeub, profesor de drept și fost consilier al președintelui Trump, subliniază că rețelele sociale nu oferă un discurs public edificator și consideră că guvernele ar trebui să evite transformarea acestora în instrumente de control social.

Această provocare a fost amplificată de algoritmi care, în loc să permită o competiție liberă a ideilor, pot limita accesul la diferite perspective în funcție de preferințele platformelor. Asha Rangappa, expert în științe politice, estimează că platformele de social media nu facilitează cu adevărat un schimb liber de idei, ci oferă o viziune distorsionată a realității, prin amplificarea anumitor mesaje în detrimentul altora.

Facebook, unul dintre pionierii algoritmilor de recomandare, a revoluționat interacțiunea online prin prioritizarea postărilor controversate. În timp ce aceste schimbări au permis o mai mare interacțiune, au generat și riscul ca opiniile extreme să fie supra-reprezentate, distorsionând astfel percepția publicului. Criticii susțin că rețelele sociale oferă o oglindă distorsionată a sentimentului public, exarcebată de modul în care algoritmii selectează ce conținut este vizibil.

Experții în domeniu sugerează că reglementările actuale nu sunt suficiente, iar platformele trebuie să se adapteze. Ei propun ideea de "middleware", care ar oferi utilizatorilor mai mult control asupra conținutului pe care îl văd, separându-se de algoritmii împărtășiți de rețele. Această abordare ar putea readuce utilizatorilor libertatea de alegere și ar contribui la diversificarea discuțiilor online.

Pe de altă parte, s-a observat o scădere a interesului americanilor în a-și expune viața public online, ceea ce sugerează o tendință spre conversații mai intime, cu grupuri restrânse de oameni de încredere. Această schimbare în comportamentul utilizatorilor ar putea influența modul în care algoritmii sunt utilizați în viitor, îndreptându-se către o interacțiune mai autentică și mai puțin mediatizată.

Considerând aceste tendințe, viitorul comunicării în era internetului va depinde de echilibrul dintre algoritmi și nevoile reale ale utilizatorilor, iar mesajul dintr-un eseu clasic din anii '90 pare să rezoneze și astăzi în rândul utilizatorilor care își doresc un spațiu online mai puțin influențat de algoritmi.