Referendumul pentru aderarea la UE: o înfrângere neprevăzută pentru Maia Sandu

Referendumul recent pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a adus o lovitură semnificativă taberei pro-europene condusă de președinta Maia Sandu. Acesta se dovedește a fi un imbold pentru Kremlin, în contextul în care toți cei trei candidați care au participat la primul tur al alegerilor prezidențiale sub conducerea Sandu sunt pro-Rusia și au acumulat aproape 50% din voturi, comparativ cu cei peste 40% obținuți de Maia Sandu, ceea ce sugerează un tur secundar foarte dificil pentru actuala președintă.

Rezultatele preliminare ale referendumului arată că 50,08% din votanți s-au pronunțat în favoarea modificării Constituției, în timp ce 730.682 moldoveni au votat împotrivă. Numărătoarea a ajuns la 98,42%, evidențiind o majoritate care, într-o măsură neașteptată, nu susține integrarea în UE. Aproximativ un milion din cei 2,5 milioane de cetățeni moldoveni dețin pașaport românesc, un factor esențial în contextul acestui referendum.

Reporterii internaționali, inclusiv cei de la BBC, au semnalat confuzia taberei pro-europene pe măsură ce rezultatele începuseră să apară. De asemenea, la sediul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au fost observate reacții de șoc printre membrii partidului, referindu-se la constatările preliminare ca fiind o adevărată înfrângere pentru echipa Maiei Sandu.

Pe de altă parte, votul diasporei a avut un impact semnificativ asupra scorului global, dar nu a schimbat situația fundamentală: rezultatul reflectă o societate divizată, oferind și un indiciu despre dificultățile care așteaptă partidul pro-european în turul doi al alegerilor prezidențiale. Analiștii și observatorii din domeniu subliniază că acest rezultat nu oferă legitimitate taberei pro-europene și că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestei situații.

Un alt semnal de îngrijorare pentru Maia Sandu vine de la viitoarele alegeri parlamentare. Analistul Valeriu Pasa a indicat că partidul Maiei Sandu s-ar putea confrunta cu o provocare serioasă în a-și menține majoritatea, având în vedere ratingurile negative.

Înainte de vot, s-au raportat și mai multe tentative de influențare a alegerilor, cu acuzații îndreptate spre Moscova și omul de afaceri Ilan Sor, considerat apropiat de Kremlin. Potrivit unor surse, s-ar fi încercat cumpărarea a peste 300.000 de voturi, ceea ce demonstrează o mobilizare fără precedent în încercarea de a submina procesul democratic.

După alegeri, Maia Sandu a recunoscut gravitatea situației, afirmând că au existat dovezi clare că o rețea de criminalitate organizată a încercat să compromită votul. „Scopul lor a fost să inducă frica și panica în societate, iar noi nu ne vom da bătuți în apărarea democrației”, a declarat Sandu.

Rămâne de văzut ce decizii sunt de așteptat din partea autorităților moldovene, având în vedere reacțiile negative din rândul taberei pro-europene și provocările viitoare. Este un moment crucial în politica moldoveană, iar seria de alegeri viitoare se anunță a fi extrem de competitive.