Guvernul adoptă măsuri stricte pentru plângerile legate de campania electorală online
Guvernul adoptă măsuri stricte pentru plângerile legate de campania electorală online
Guvernul României a aprobat joi o Ordonanță de urgență care introduce reglementări stricte privind gestionarea plângerilor ce au legătură cu campania electorală desfășurată pe principalele platforme online, în perspectiva alegerilor prezidențiale programate pentru 4 mai 2025. Conform informațiilor de la presshub.ro, organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) subliniază că prevederile acestui act normativ sunt vag formulate și ar putea afecta cetățenii obișnuiți care publică pe rețelele sociale.
Reprezentanții ONG-urilor consideră că este esențial să existe un suport adecvat pentru a menține standarde ridicate în jurnalism și pentru a combate corupția și dezinformarea. "Este important să avem libertatea de a scrie despre realitatea situației, nu doar despre versiunea oficială furnizată de autorități", au declarat aceștia. Conform ordonanței, toate plângerile vor fi evaluate de Biroul Electoral Central (BEC), iar hotărârile acestuia vor fi comunicate imediat Autorității Electorale Permanente (AEP). Aceasta din urmă va notifica marile platforme online, precum TikTok, Facebook și Google, care vor beneficia de un termen de cinci ore pentru a elimina conținutul considerat ilegal, altfel riscând amenzi între 1% și 5% din cifra lor de afaceri.
ONG-urile au exprimat preocupări referitoare la modul în care o simplă postare personală pe o rețea socială, de exemplu, o fotografie cu candidatul favorit, ar putea fi interpretată sub incidența acestei ordonanțe. Formulările ambigue ar putea permite o reglementare excesivă, chiar dacă intenția este de a se referi la materialele postate de către candidați sau în numele acestora, așa cum stipulează reglementările europene privind publicitatea politică.
De asemenea, articolele ordonanței referitoare la impozitarea platformelor online cu procentaje semnificative din cifra de afaceri par să contravină legislației Uniunii Europene, care prevede că aceste reglementări trebuie implementate de către Comisia Europeană. Așadar, aplicarea unor amenzi platformelor ca Meta (Facebook) și TikTok este considerată imposibilă atâta timp cât acestea nu au o prezență legală în România.
Pe lângă aceste îngrijorări, ONG-urile punctează că și alte aspecte esențiale legate de transparența finanțării campaniilor electorale mai sunt nerezolvate. Printre acestea se numără reglementarea tipurilor de materiale permise în timpul campaniei, gestionarea bugetelor provenite din subvenții, precum și necesitatea publicării unor rapoarte de audit intermediare referitoare la cheltuieli.
În contextul actual, România nu are un șef civil la Serviciul Român de Informații (SRI) de la demisia lui Edward Hellvig, înregistrată pe 3 iulie 2023. Aceasta este cea mai lungă perioadă în care SRI este condus de un militar, iar rolul esențial al acestei instituții în viitoarea campanie electorală nu poate fi ignorat. Ultimul raport oficial al SRI din 2020 menționa că Serviciul era conștient de activitățile grupurilor de extremă dreapta, considerându-le totuși nesancționabile legal.
În lumina recentelor evenimente, cum ar fi acuzațiile de interferență a unor actori statali în alegerile prezidențiale și dezvăluirile legate de legăturile dintre extrema dreaptă și Rusia, autoritățile sunt observate cu o atenție sporită.
