Creșterea diagnosticelor de autism cu 175% în ultimul deceniu, cu un impact semnificativ asupra femeilor
Jurnalistii de la National Geographic informează că cazurile de autism au crescut cu 175% în ultima decadelă, având cele mai mari creșteri în rândul fetelor și femeilor. Acest trend al crescut deschide discuții importante despre cum se percepe autismul în societate și cum sunt diagnosticate persoanele cu această condiție.
Un exemplu elocvent este cazul lui Serenity Kiser, care a fost diagnosticată cu autism la 48 de ani. Aceasta a privit diagnosticul ca pe o revelație - o explicație pentru dificultățile întâmpinate de-a lungul vieții. Kiser își amintește că, în copilărie, a fost adesea criticată pentru comportamentul ei, fiind catalogată drept „prea mult”. Internată de două ori pe când avea 11 ani, ea a descoperit ulterior că trăsăturile menționate în documentele medicale erau „aproape manual de autism”.
Recent, un studiu publicat în octombrie 2024 a arătat că majoritatea creșterilor în diagnosticul autismului au avut loc în rândul persoanelor cu vârste între 24 și 36 de ani, precum și în cazul femeilor și fetelor. Experții sugerează că această creștere se datorează unei conștientizări mai mari a autismului și extinderii definiției clinice pentru a include tulburări precum sindromul Asperger.
În ciuda progreselor în recunoașterea autismului, percepția că acesta este o simplă dizabilitate a copilăriei persistă. Monique Botha, psiholog autist, subliniază că realitatea este mult mai complexă și nu reflectă stereotipurile curente. Tulburarea de spectru autist, cunoscută ca ASD, afectează comunicarea, învățarea și comportamentul, iar persoanele cu ASD pot avea interese restrânse și comportamente repetitive.
Laura Hull, cercetătoare la Universitatea din Bristol, a observat că fetele și femeile sunt adesea diagnosticate mai târziu, deoarece pot manifesta abilități sociale de bază mai bune. Astfel, ele pot trece neobservate în comparație cu băieții, deși pot avea dificultăți în interacțiunile sociale mai complicate.
Deși raportul între băieți și fete autiste a fost istoric de 4:1, cercetările recente sugerează că numărul femeilor și fetelor afectate de autism ar putea fi mai mare decât se credea. Kiser afirmă că, în vremea copilăriei ei, băieții erau predominant diagnosticați și exclama că fetele ca ea erau adesea ignorate.
Schwartz, un psiholog care lucrează cu persoane neurodivergente, aduce în discuție problema „dublei empatii”, sugerând că dificultățile de comunicare nu sunt neapărat o incapacitate, ci mai degrabă rezultatul unor experiențe diferite.
În concluzie, autismul este o tulburare complexă, iar recunoașterea diversității modurilor de manifestare este esențială. Proiectările asupra stilurilor de comunicare și variațiile senzoriale pot ajuta la îmbunătățirea înțelegerii și sprijinului pentru persoanele afectate, deschizând calea unui dialog mai amplu în societate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
