Academicianul botoșănean Alexandru Zub a fost aniversat la Mănăstirea Văratec, sâmbătă, 12 octombrie, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit o slujbă de Te Deum și l-a felicitat pe marele istoric la acest moment aniversar. Evenimentul a începutul cu sfințirea troiței din fața Căminului de bătrâni „Cuvioasa Nazaria”. Aceasta a fost amenajată prin sprijinul academicianului Alexandu Zub și a familiei acestuia. La eveniment au participat oameni de cultură din diferite zone ale țării și din străinătate. La final, Părintele Mitropolit i-a înmânat academicianului Alexandru Zub, Ordinul „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”, oferit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. „Academicianul Alexandru Zub uimește mai ales printr-o delicatețe și discreție specifice călugărilor îmbunătățiți, retrași din lume. Un ascet se luptă pentru ca, având ajutorul harului dumnezeiesc să dobândească izbăvire de toată patima și să ajungă la curățirea minții. Omul de cultură autentic nu poate în mod analog să dobândească o limpezime creatoare fără să treacă printr-un proces de purificare Este ceea ce avea să consimțească și academicianul Alexandru Zub în discursul său de excepție la primirea în Academia Română și anume „istoricul e ținut și profesional să se ocupe de igiena memoriei sale, să o curețe de păianjeniș”, a spus părintele Teofan. Alexandru Zub s-a născut pe12 octombrie 1934, la Vârful Câmpului, Botoşani, remarcându-se şi ca biograf, eseist sau profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, instituţie al cărei absolvent este. A fost directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“, membru al Academiei Române şi al Asociaţiei Istoricilor Europeni, făcând parte din Comisia prezidenţială pentru Studierea Dictaturii Comuniste. De-a lungul vieţii, pentru prodigioasa activitate, a primit nenumăratate distincţii în ţară şi în străinătate, între care cea de „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor“, conferită de Guvernul Franţei. O perioadă întunecată a existenţei sale avea să înceapă când era student. A fost deţinut politic în perioada comunistă, după o condamnare de zece ani, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. Între 12 şi 14 aprilie 1957, a organizat, împreună cu alţi colegi, o manifestaţie studenţească, la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare. A urmat învinuirea că a complotat pentru atransforma sărbătoarea într-una cu caracter naţionalist şi antisovietic. Detenţia a executat-o la Penitenciarul Gherla, stând închis şase ani şi două luni. Alexandru Zub nu este primul academician care a ales să se retragă la Văratec, în ultima parte a vieţii, de ospitalitatea măicuţelor bucurându-se nume importante ale culturii româneşti. Aici a stat şi academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga (critic şi istoric literar, cercetător, eseist, filosof şi pedagog, 1920 – 2006), care, în anul 2000, a devenit călugăriţă sub numele de sora Benedicta. Urmareste-ne pe Google News