Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul: Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul: Tradiții și obiceiuri
Pe 7 ianuarie, credincioșii din România sărbătoresc Sfântul Ioan Botezătorul, o zi plină de tradiții și obiceiuri. Conform credințelor populare, cei care nu se bucură în această zi vor avea parte de tristețe pe tot parcursul anului. Această sărbătoare este celebrată a doua zi după Bobotează, respectând obiceiul de a cinsti persoanele importante după marile praznice.
Sfântul Ioan Botezătorul, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, a dus o viață ascetică, retrăgându-se în desele Bethabara, unde a petrecut timp în rugăciune. În anul 26, el a început să propovăduiască și să boteze, anunțând venirea lui Iisus Mesia, motiv pentru care este cunoscut ca Înaintemergător. Un moment deosebit din activitatea sa a fost botezul lui Iisus în râul Iordan, unde a avut revelația împlinirii profeției sale.
Biserica Ortodoxă a stabilit mai multe sărbători în onoarea sa, inclusiv nasterea (24 iunie) și ziua morții (29 august). În dimineața zilei de 7 ianuarie, este o tradiție ca oamenii să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a se feri de boli pe parcursul anului. De asemenea, este important ca în această zi să se petreacă și să se râdă, iar cei care nu fac acest lucru sunt considerați că vor fi nefericiți majoritatea anului.
La petrecere se recomandă evitarea vinului roșu, care simbolizează martirajul Sfântului Ioan. În schimb, se consumă vin alb, sfințit la biserică. Pe 7 ianuarie, nu se sting candele și nu se taie nimic cu cuțitul, ci totul se rupe cu mâna. De asemenea, nu se consumă fructe și legume încrucișate, precum pepenele sau usturoiul, iar mătura nu este folosită pentru a nu tulbura liniștea celor decedați.
Sfântul Ioan este asociat și cu protecția copiilor, conform tradiției populare. O obicei care se păstrează în anumite zone ale țării este „Iordaneala”, unde tineri care au primit agheasmă de la preot, în ajunul sărbătorii, stropesc oamenii care ies din biserică și îi urează, iar oamenii "iordaniti" îi răsplătesc pe urători cu bani.
Se spune că după această sărbătoare, gerul se „botează”, ceea ce înseamnă că frigul se îmblânzește și vremea devine mai caldă.
