Sărbătoarea Sânzienelor pe 24 iunie: Tradiții și legende românești
Sărbătoarea Sânzienelor pe 24 iunie: Tradiții și legende românești
Pe data de 24 iunie, în România, se celebrează Sânzienele, cunoscute în mitologia românească drept zânele rele din clasa ielelor și sinonime cu Drăgaicele. Sânzienele sunt descrise ca fiind ființe supranaturale care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântând și dansând. Ele își fac simțită prezența prin rodul pe care îl aduc holdelor, tamaduind bolnavii și protejând semănăturile de grindină.
Credințe și practici legate de Sânziene
Sărbătoarea este strâns legată de numeroase credințe și superstiții. Una dintre acestea susține că persoanele care asistă la dansul ielelor în noaptea de dinaintea Sânzienelor riscă să rămână mute sau să înnebunească. De asemenea, florile de sânziene sunt folosite în diverse ritualuri menite să aducă bunăstare și să afle alesul in iubire.
Rădăcinile istorice ale Sărbătorii
Originea sărbătorii este controversată. Unii specialiști consideră că aceasta provine de la un cult roman pentru zeița Diana, de unde și numele de Sânziene, derivat din "Sancta Diana". În Ardeal, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânziene, în timp ce în Muntenia și Oltenia, este celebrată sub denumirea de Drăgaica, nume de origine slavă. Alte teorii sugerează că sărbătoarea are rădăcini în cultul geto-dacic al Soarelui, Sânzienele fiind reprezentate de traci în hore.
Legendele Sânzienelor în credința populară
În tradiția creștin ortodoxă, data de 24 iunie coincide cu ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, un eveniment ce pregătește minunea nașterii Mântuitorului. Se spune că Sânzienele, niște fete foarte frumoase care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă și conferă puteri magice plantelor. Dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, acestea aduc belșug în culturi, sănătate și fertilitate.
Ielele și Noaptea de Sânziene
Deși sărbătoarea Sânzienelor este în general una pozitivă, se crede că, dacă nu sunt respectate cum se cuvine, Sânzienele se transformă în iele sau rusalieri, zâne rele. Ielele sunt descrise drept fecioare cu o mare putere de seducție și magie, locuind în păduri sau pe maluri de ape și dansând în locuri retrase la lumina lunii. Se spune că locurile în care dansează rămân arse și iarba nu mai crește acolo.
Obiceiuri și ritualuri de Sânziene
În Noaptea de Sânziene, se aprind focuri și se aruncă substanțe cu arome puternice, în timp ce băieții agită făclii, strigă și cântă din bucium. În localitatea Maieru din Bistrița, obiceiul de a aprinde focuri pentru purificare este păstrat de sute de ani. Alte practici includ confecționarea și purtarea unei cununi de flori, aprinderea torței numită “făclia de Sânziene” și diverse ritualuri legate de fertilitate și sănătate.
Concluzie
Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă printr-o diversitate de ritualuri populare și credințe, toate având scopul de a asigura rodnicia câmpurilor și fertilitatea. În această noapte magică, femeile maritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, iar fetele nemăritate pot descoperi cine le este sortit, respectând tradițiile transmise din generație în generație.
