Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
În perioada 2013 - mijlocul anului 2025, românii plecați în străinătate au transferat aproximativ 60 de miliarde de euro în țară, o sumă ce depășește de peste două ori valoarea inițială a PNRR, arată o analiză publicată de Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe pagina sa de LinkedIn, citează economedia.ro.
Cristian Popa explică faptul că remiterile personale, adică transferurile voluntare și transfrontaliere între persoane, au devenit un adevărat amortizor economic pentru România. Aceste sume ajută multe gospodării să plătească chiria la timp, să acopere cheltuielile de școlarizare și să aibă o plasă de siguranță în perioadele dificile.
Potrivit analizei, remiterile au susținut consumul și investițiile, precum și o parte din finanțarea deficitului extern. În 2024, intrările din străinătate au atins 6,7 miliarde de euro, aproape 2% din PIB, valoare dublă față de acum un deceniu. Totuși, în prima jumătate a lui 2025, încasările au început să scadă, iar plățile către exterior să crească.
Popa notează o diminuare a remiterilor în 2025, cauzată de incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții și mutarea familiilor românilor în străinătate, ceea ce reduce obligațiile financiare față de țară. De asemenea, el explică că o parte dintre emigranți nu mai au cui să trimită bani.
Geografic, aproape jumătate din remiterile personale provin din Regatul Unit și Germania. Contribuția diasporei din Regatul Unit a crescut de zece ori în ultimul deceniu, depășind aportul diasporei mult mai numeroase din Italia, Spania și Franța. Aceasta se datorează extensiei rapide a comunității românești în Regatul Unit după 2014 și nivelului mai ridicat al veniturilor obținute acolo.
Analiza subliniază că România devine tot mai mult o țară de origine a remiterilor, iar plățile către străinătate au crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani, ajungând la 1,7 miliarde de euro în 2024. Raportul încasări/plăți s-a redus de la 14:1 în 2019 la 4:1 în 2024.
Popa acuză că, fără muncitorii străini, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump. Principalul exemplu este creșterea plăților către Nepal, o țară asiatică care apare în topul destinațiilor. Deși banii trimiși în Asia reprezintă o pondere mică, volumul lor a crescut semnificativ în ultimul an, impulsionat de prezența tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România.
Un segment important al drumurilor din județul Botoșani este închis, iar pe mai multe tronsoane se înregistrează dificultăți de circulație din cauza condițiilor meteo. Conform autorităților, DJ24C și DN29 sunt afectate de zăpadă, ceea ce a determinat restricționarea traficului și limitări pe anumite porțiuni, potrivit surselor locale.
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani anunță concursuri pentru ocuparea a 11 funcții de șef de post în comune din județ, potrivit unui comunicat oficial. Candidații pot depune dosarele până pe 16 ianuarie, iar selecția va avea loc în două sesiuni diferite în lunile februarie 2026.
Autoritățile din județul Botoșani au intrat în stare de alertă din cauza unei atenționări meteorologice de tip Cod galben, care prevede ninsori viscolite și vânt puternic. Prefectul județului, Raluca Ștefania Curelariu, a convocat o ședință extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, unde s-au stabilit măsuri pentru gestionarea acestei situații, potrivit datelor comunicate de autorități.
De la emiterea atenționării meteorologice de tip Cod galben pentru ninsori viscolite și vânt puternic, ISU – SAJ Botoșani a înregistrat șapte solicitări de intervenție la Dispeceratul Integrat, potrivit unui comunicat oficial. Sprijinul a fost acordat pentru autovehiculele blocate pe diferite drumuri și pentru înlăturarea unor arbori doborâți de vânt.
