Percheziții la fosta primăriță din Varfu Campului în dosarul documentelor de identitate false
Polițiștii de frontieră, împreună cu cei ai Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, au efectuat, miercuri, percheziții la locuința fostei primărițe din Varfu Campului, Maria Hutu. Aceste acțiuni fac parte dintr-o anchetă referitoare la emiterea unor documente de identitate pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, pe baza unor acte suspecte.
Locuința Mariei Hutu a fost căutată de echipele de anchetă, însă detaliile precise ale percheziției nu sunt cunoscute. Fosta primăriță a fost, de altfel, cea care a alertat autoritățile despre o creștere spectaculoasă a populației din comună, de peste 10.000 de persoane, ca urmare a acordărilor de cetățenie pe fondul unor documente îndoielnice. Maria Hutu a declarat: "Încă din anul 2017 am sesizat autoritățile competente despre cetățenii ucraineni care își stabileau domiciliul în comuna noastră. Cred că această problemă este în discuție."
De asemenea, perchezitii au fost realizate și la sediul Primăriei Varfu Campului, precum și la mai multe adrese ale persoanelor implicate în scandalul cetățeniilor obținute pe baza unor acte false. Acțiunile au fost coordonate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sprijinul polițiștilor de frontieră din județele Botoșani și Suceava.
În acea zi, au fost puse în executare 90 de mandate de percheziție în diverse locații, inclusiv la instituții publice, în cadrul unei investigații penale care vizează infracțiuni precum luare de mită, fals informatic și trafic de influență. Ancheta urmărește să destructureze o rețea care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciile de evidență a populației, a obținut acte de identitate românești pentru persoane născute în țări vecine, fără respectarea legalității.
Se estimează că aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă au obținut acte de identitate românești prin falsificarea adreselor, în absența proprietarilor legitimi, sau prin declarații de luare în spațiu în mod ilegal. Pentru obținerea acestor documente, sumele de bani plătite variației între 350 - 400 de euro, care se împărțeau între intermediari, funcționari corupți și altele.
Operațiunea a beneficiat de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție "Vlad Țepeș" și a Grupării de Jandarmi Mobila Bacău, și a fost asistată de Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
