Doar un sfert dintre români au încredere semnificativă în Justiție, în timp ce o majoritate covârșitoare manifestă neîncredere sau reticență față de sistem, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research pentru platforma Informat.ro. Cercetarea evidențiază, de asemenea, un paradox între așteptările cetățenilor și percepția privind funcționarea reală a sistemului judiciar din România.
👉 Percepția independenței sistemului judiciar între diferite grupuri
Doar 23,7% dintre respondenți cred că sistemul de Justiție este independent de influențe politice, în contrast cu 67,4% care consideră că sistemul este afectat de aceste influențe. Potrivit sondajului INSCOP Research, categoria cu o percepție ceva mai ridicată de independență include votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.
Pe de altă parte, neîncrederea în independența Justiției este mai accentuată în rândul votanților USR, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu studii superioare, locuitorilor din București și din urbanul mare, precum și angajaților din sectorul public. Aceste date indică o polarizare clară a opiniei publice pe criterii socio-demografice și politice.
👉 Scăderea încrederii în aplicarea egală a legii în România
Procentul românilor care cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mare sau destul de mare măsură a scăzut la 16,6% în ianuarie 2026, față de 19,8% în aprilie 2025. Totodată, ponderea celor care consideră că legea nu este respectată egal a crescut la 80,2%, față de 68,5% în aceeași perioadă anterioară.
Potrivit cercetării, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani au o percepție mai optimistă asupra aplicării egalității legii. În schimb, votanții USR și AUR, împreună cu locuitorii din urbanul mic, exprimă o suspiciune mai mare față de acest aspect.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că datele sondajului arată o ruptură structurală între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a populației. "Potrivit lui, „tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate”.
El adaugă că evoluția negativă a percepției privind aplicarea egală a legii indică o erodare accelerată a legitimității instituționale, cu riscul de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic și retragere din viața democratică. În concluzie, Justiția, deși percepută ca un ideal necesar, nu este considerată încă o realitate funcțională, ceea ce ridică un risc major pentru coeziunea socială din România.
