Graul roșu din Botoșani: o cereală de lux pierdută în negura vremurilor
Graul roșu din Botoșani: o cereală de lux pierdută în negura vremurilor
Graul roșu, o plantă deosebită pentru agricultura românească, a fost apreciat în Europa de marii patiseri ai secolului al XIX-lea și început de secol XX. Această cereală de lux era cultivată în special în județul Botoșani, dar a dispărut în timpul comunismului, fiind clasificată drept „grau boieresc”.
În perioada interbelică, România s-a mândrit cu graul roșu de Botoșani, care a devenit renumit pe piața europeană, fiind căutat de statele puternice pentru utilizarea sa în patiserie. Graul era cultivat pe terenurile mari ale moșierilor armeni din nordul țării, care au contribuit astfel la convingerea României ca fiind "granarul Europei", datorită exporturilor semnificative către Germania și Anglia.
Originea graului roșu este învăluită în mister, iar de-a lungul timpului, a fost asociat cu numele familiei Goilavi, o influentă familie armeană din Botoșani care a crescut numărul de hectare dedicate acestui soi. La începutul secolului XX, George Goilav a transformat moșiile din zonă, făcându-le unice la nivel național, cu ferme dotate cu utilaje moderne pentru acea vreme.
Conform istoricului Gheorghe Median, Jean Goilav a îngrijit aceste culturi cu pasiune, dedicându-se monitorizării tuturor lucrărilor agricole pentru a obține recolte bogate. Graul roșu avea trăsături unice, printre care o pieliță roșie și un gust ușor amar, însă era foarte bogat în gluten, ceea ce îl făcea ideal pentru patiserie.
Culturile de graul roșu au adus, în timpul Primului Război Mondial, profituri importante, cum ar fi cele 280.000 de lei aur obținute de Goilavi în 1916 de la Guvernul britanic, interesat de calitatea superioară a cerealelor din Botoșani.
Din păcate, în perioada comunistă, graul roșu a fost eliminat din culturi datorită productivității sale scăzute și etichetei de „grau boieresc”. Autoritățile comuniste s-au orientat spre cereale cu producții record, iar orice tentativă de a utiliza produse chimice a dus la distrugerea culturilor de graul roșu.
Astăzi, specialiștii din domeniul agricol sunt încurajați să reintroducă graul roșu în județul Botoșani. Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole din Botoșani, a declarat că genele acestui soi se regăsesc încă în băncile de gene din lume, inclusiv în cele din Elveția. Reîntroducerea graului roșu pe câmpurile de la Botoșani ar putea revitaliza o tradiție pierdută și ar putea readuce în atenție renumele acestui sortiment de cereale.
