Doamnele Moldovei și "orașul Doamnei" – istoria curții domnești de la Botoșani
Botoșani, orașul situat în nordul extrem al României, are o istorie fascinantă legată de doamnele Moldovei, soțiile voievod ale vremii. Acest târg a fost cunoscut timp de secole sub denumirea de "Târgul Doamnei", reprezentând un loc în care acestea se retrăgeau pentru a scăpa de tumultul curții domnești. De-a lungul Evului Mediu, Moldova a avut mai multe capitale, printre care Baia, Siretul, Suceava și în cele din urmă Iași.
Istoricul Daniel Botezatu subliniază importanța Târgului Botoșani, care a fost fondat în secolul al XIV-lea, conform dovezilor arheologice descoperite în jurul Bisericii Armenești "Sfânta Maria". Târgul a beneficiat și de pe urma comerțului comunității armenești, așezate aici probabil în secolul al XIII-lea, fiind poziționat pe un drum comercial important care lega porturile de la Marea Neagră și gurile Dunării de marile centre urbane din Polonia și de pe malurile Balticii.
Această comunitate a contribuit la dezvoltarea economică a Botoșaniului, care a devenit renumit pentru comerțul cu vite și pentru hanul unde se opreau negustorii. În secolul al XV-lea, orașul a fost un centru comercial prosper, având multe ateliere de producție, cum ar fi cele pentru reducerea minereurilor și fabricarea uneltelor, dar și unelte de ceramică.
Botoșaniul a obținut un statut special, devenind un târg domnesc, o sursă de venit pentru doamnele Moldovei. Prima care a primit veniturile acestui târg a fost Maria Voichița, soția lui Ștefan cel Mare. Botoșaniul a fost, de asemenea, dotat cu o stemă unică, un păun cu coada desfăcută, simbol al statutului său special.
Pentru a asigura confortul și protecția soțiilor de voievod, a fost amenajată o curte domnească la mănăstirea Popăuți, construită de Ștefan cel Mare. În prezent, rămâne doar un zid care amintește de existența acestei curți, dar cercetările arheologice confirmă importanța sa istorică.
Documente medievale amintesc de curtea domnească, inclusiv hrisoavele lui Vasile Lupu, ce atestă activitatea de aici. O altă figură proeminentă a fost Elena Rareș, soția lui Petru Rareș, care a locuit la Botoșani și a contribuit la dezvoltarea orașului prin ctitorirea unor biserici.
Pe parcursul timpului, târgul Botoșani a pierdut importanța pe care o avea, odată cu mutarea capitalei Moldovei la Iași. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, orașul a căzut în degradare, iar curtea domnească a dispărut, fiind folosită ca sursă de materiale de construcție de către localnici.
Astfel, istoria Botoșaniului ca "oraș al Doamnei" rămâne o mărturie a semnificației sale în contextul Moldovei medievale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
