Capela Callimachi din Botoșani, un simbol al arhitecturii moldave
O capelă situată în județul Botoșani, construită de familia de boieri Callimachi, reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală a regiunii. Capela "Sf. Teodor Sicheotul", cunoscută și sub numele de Capela Callimachi, este o construcție ortodoxă din satul Stâncești, comuna Mihai Eminescu. Aceasta a fost ridicată de vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi ca o capelă privată a familiei sale.
Capela se află pe un teren înalt, în partea de nord a satului Stâncești, iar pentru realizarea acesteia, vornicul Callimachi a colaborat cu arhitecți italieni. În testamentul redactat în mai 1813 de mama sa, Ruxandra, fiica vel logofatului Constantin Catargi, lui Alecu Callimachi i-a fost impusă condiția de a construi o capelă din veniturile moșiei, menționând legătura cu memoria familiei sale.
În conformitate cu dorința mamei sale, Alecu Callimachi a ridicat capela, având inclusiv un cavou destinat membrilor familiei. Lucrările la capelă au fost finalizate în anul 1837, conform inscripției din pridvorul acesteia. Alexandru Callimachi a trecut la cele veșnice în august 1837 și a fost înmormântat în pronaosul capelei.
Familia Callimachi este recunoscută ca fiind una dintre cele mai influente din Moldova, având membri importanți precum Teodor Callimachi, care a jucat un rol crucial în Unirea din 1859 și în recunoașterea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor.
Palatul Callimachi de la Stâncești, construit pe ruinele unui conac de țară din secolul al XVIII-lea, a fost terminat tot în 1837. Acesta reprezenta un exemplu de arhitectură neo-clasică și, pentru acele vremuri, era considerat modern. "Castelul de la Stâncești era impresionant, având elemente decorative elegante și o bibliotecă cu peste 60.000 de volume, cea mai mare de acest tip din Moldova", menționează un descendent al familiei Callimachi.
De-a lungul timpului, Palatul a fost distrus de regimul comunist, păstrându-se în prezent doar capela și cripta familiei. De asemenea, familia Callimachi a fost apreciată pentru sprijinul acordat țăranilor, fiind cunoscuți ca cei mai omenoși moșieri din zonă, preocupați să ofere educație copiilor din comunitate. În timpul răscoalei din 1907, moșia a fost apărată de localnicii de pe domeniu, conform informațiilor oferite de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail