Profesorul Vasile Dîncu semnalează riscurile utilizării inteligenței artificiale și algoritmilor marilor platforme digitale pentru a influența alegeri și a slăbi încrederea în instituțiile democratice. Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, el a subliniat că acest fenomen reprezintă o realitate zilnică, cu efecte deosebit de puternice pentru țările din Europa de Est. %source% relatează că Dîncu a detaliat modul în care aceste tehnologii pot amplifica tensiunile sociale și pot polariza societățile europene.
👉Influențarea prin mesaje coordonate și conținut manipulator
În cadrul discuțiilor din Parlamentul European dedicate Comisiei speciale pentru „Scutul democrației europene”, Vasile Dîncu a explicat că ingerința externă este puternic accentuată de funcționarea algoritmilor platformelor digitale. El a atras atenția asupra distribuirii masive a mesajelor coordonate, a rețelelor automate și a conținuturilor manipulatorii, care stimulează emoții negative precum frica, furia și divizarea socială.
Potrivit declarațiilor sale, aceste platforme aleg ce informații ajung la cetățeni și ce rămâne ascuns, iar aceste decizii, prezentate ca fiind doar „tehnice”, au consecințe politice serioase. Ele influențează agenda publică, participarea la vot și, în final, încrederea populației în instituțiile democratice, mai ales în țările din flancul estic al Uniunii Europene.
👉Vulnerabilitățile țărilor din granița estică a Uniunii Europene
Profesorul Vasile Dîncu susține că vulnerabilitatea statelor de la granița Uniunii este amplificată de capacitatea instituțională redusă, de piețele media fragile și de o polarizare socială ușor de exploatat. Mesajele de ingerință devin tot mai sofisticate, folosind limba locală și adaptându-se la contextul național pentru a exploata conflictele istorice reale.
De asemenea, aceste intervenții vizează comunități cu acces limitat la informație de calitate, dar cu o expunere mare către rețelele sociale, ceea ce crește riscul de manipulare. Prin aceste metode, amenințarea la adresa democrației este nu doar teoretică, ci o problemă concretă și mereu prezentă, consideră profesorul.
