Desecretizarea stenogramelor CSAT provocă întrebări legate de alegerile recente
Ieri, stenogramele sedinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au fost desecretizate. De obicei, astfel de acțiuni sunt rare, ceea ce stârnește întrebări despre motivele pentru care s-a decis această măsură acum. Este oare o mișcare de transparență, sau un pas într-un plan mai amplu orchestrate de strategii din umbră?
Unii observatori consideră că în România continuă activitățile de genul „Scopul scuza mijloacele”. Aceste acțiuni au început cu respingerea candidaturii Dianei Sosoacă de către Curtea Constituțională (CCR) și au continuat cu decizia CCR de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale, amânând validarea acestora până după alegerile parlamentare.
Desecretizarea recentă este văzută ca o nouă etapă în strategia de blocare a curentului suveranist în calea puterii decizionale. Un motiv esențial pentru această alegeri ar fi necesitatea PSD și a liderului său, Marcel Ciolacu, de a avea un argument solid în susținerea candidatei Elena Lasconi. Acest argument ar depăși riscurile legate de posibila pierdere a fondurilor europene sau de retragerea din NATO și UE, care sunt considerente mai puțin relevante pentru electoratul PSD.
Printre acuzațiile aduse se numără încălcarea legislației electorale de către Călin Georgescu și implicarea unui alt stat, respectiv Rusia, în influențarea rezultatelor primului tur al alegerilor. Se sugerează că Marcel Ciolacu și PSD s-au aflat într-o poziție de victimă a unei campanii considerate ilegale desfășurate de Georgescu.
În cazul în care Călin Georgescu ar câștiga turul doi, documentele desecretizate ar putea fi folosite pentru a contesta legalitatea acestora la Curtea Constituțională. De asemenea, se speculează că deciziile anterioare ale CCR pot influența validarea alegerilor, având în vedere că polul suveranist nu este reprezentat în structura curții.
Critica adusă forțelor pro-europene se referă la întârzierile în desecretizarea documentelor și lipsa de acțiune de a solicita invalidarea alegerilor după primul tur. În cazul validării primului tur și invalidării celui de-al doilea, s-ar crea o situație confuză care ar fi greu de explicat chiar și de către CCR.
Prin urmare, există o incertitudine crescândă cu privire la viitorul procesului electoral și la modul în care va fi gestionată legalitatea alegerilor în contextul acestor noi dezvăluiri.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
