Alegerile prezidențiale vor fi reluate de la zero în 2025
Alegerile prezidențiale din România vor fi reluate complet, cu o nouă dată stabilită pentru turul 1 pe 30 martie 2025 și turul 2 pe 13 aprilie 2025. Revenirea la start va implica noi campanii de strângere de semnături, depunerea de candidaturi și validarea acestora de către Curtea Constituțională, care ar putea duce inclusiv la anulări de candidaturi.
Este de așteptat ca printre persoanele care ar putea fi invalidate să se numere Diana Sosoacă, pe aceleași motive ca și la prima invalidare, dar și Călin Georgescu. Aceste situații ar putea facilita ascensiunea lui George Simion, oferindu-i un avantaj considerabil în zona suveranistă și asigurându-i un loc în turul 2.
Curtea Constituțională, recunoscută pentru influența sa asupra alegerilor, ar putea reconsidera validarea Dianei Sosoacă, cu scopul de a fragiliza voturile lui George Simion. De asemenea, se preconizează că vor apărea candidați noi. George Simion va rămâne cu siguranță candidatul AUR, în timp ce partidele mari, cum ar fi PNL, trebuie să ia în considerare schimbarea candidatului.
Șeful PNL nu poate fi Cîțu și alternativele posibile generază discuții: fie un candidat propriu, ceea ce l-ar putea aduce în prim-plan pe Ilie Bolojan, fie un candidat comun al dreptei cu opțiuni precum Nicușor Dan sau Ilie Bolojan.
Uniunea Salvați România (USR) se confruntă cu o decizie importantă. Se estimează că Elena Lasconi, candidatul actual, ar putea avea dificultăți în a avansa în turul 2. O alianță de dreapta în sprijinul unui candidat comun ar putea fi soluția.
Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (PSD) are opțiuni ca Marcel Ciolacu, dar ar putea lua în considerare și candidatura unei noi persoane. O variantă propusă este un membru al partidului sau o personalitate apolitică, cum ar fi președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Sunt așteptate și retrageri ale unor figuri politice notabile, inclusiv Ludovic Orban.
Este important de menționat că viitoarele alegeri prezidențiale vor avea puține în comun cu cele parlamentare, dat fiind că există o diferență de aproape 4 ani până la următoarele alegeri parlamentare. Astfel, partide precum UDMR și Forța Dreptei ar putea să nu aibă aceeași motivație.
Se anticipează că sistemul nu va fi luat prin surprindere, iar schimbări la nivelul instituțiilor cheie sunt probabile. Se preconizează, de asemenea, o intensificare a investigațiilor penale, cu posibile rețineri și dezvăluiri publice în perioada următoare.
În concluzie, deși România a reușit să se distanțeze de influențele rusești, provocările legate de sistemul politic intern și nevoia de a găsi o democrație funcțională rămân a fi priorități esențiale.
