Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
În câteva zile, românii sunt chemați să voteze pentru alegerea noului președinte al țării. Deși opțiunile disponibile nu sunt cele mai bine primite, mulți aleg să opteze pentru "răul cel mai mic". Un aspect alarmant este radicalizarea alegătorilor, care devin tot mai fervenți și, uneori, agresivi în susținerea candidaților lor. Fiecare tabără se află într-o competiție acerbă, percepându-și candidatul ca un salvator al națiunii, în timp ce rivalul este văzut ca o amenințare.
Candidatul Georgescu este acuzat că va preda România rușilor, va scoate țara din NATO și Uniunea Europeană, și va impune practici absurde, în timp ce Lasconi ar provoca o transformare radicală a societății românești. Aceste afirmații, deși alarmante, ridică întrebări privind rațiunea celor care le cred. Este important de menționat că președintele ales va avea limitări semnificative în exercitarea puterii, deoarece aceasta depinde de activitatea Parlamentului și de voința poporului.
Noua configurare a Parlamentului, care rezultă din alegerile recente, va împiedica un control absolut de către un singur partid, obligând toate forțele politice să facă compromisiuri. Social-democrații, liberalii și USR-ul vor trebui să colaboreze pentru a găsi soluții viabile, iar eventualele abateri de la programul stabilit vor fi imediat contestate de opoziție.
Anticipările pentru următoarele patru ani indică o perioadă în care România ar putea stagna. Deși nu se preconizează progrese semnificative, se estimează că nu va avea loc o scufundare majoră, țara rămânând, totuși, în zona de medie. Experiența trecută a arătat că guvernările bazate pe compromisuri nu au fost nici bune, dar nici catastrofale.
În acest context, președintele țării are un rol esențial, dar nu singular. România poate fi comparată cu o mașină condusă de mai mulți "șoferi": președintele, Guvernul, Parlamentul și justiția. Presiunea din partea opoziției, mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale este crucială în menținerea unei democrații funcționale.
Cu toate acestea, experții avertizează că nu există motive de panică, ci mai degrabă o invitație la calm și răbdare. Cel mai grav scenariu este stagnarea pe termen lung. Aceasta este natura alegerilor libere și a democrației. România are posibilitatea de a învăța din provocări, în timp ce va continua să evolueze, indiferent de cine va ocupa funcția de președinte.
La un an de la preluarea conducerii Consiliului Județean Botoșani, mandatul lui Valeriu Iftime este văzut de mulți ca unul lipsit de realizări concrete. Deși a fost prezentat ca un antreprenor de succes din mediul privat, nu a demarat proiecte importante, iar inițiativele în curs au fost puse în pericol.
Florin Ţurcanu, fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani, își propune să realizeze un plan politic pentru actualul lider liberal, Valeriu Iftime. El consideră că un lider trebuie să acționeze după un plan clar pentru a-și atinge obiectivele.
Filiala PNL Botoșani a trecut printr-o nouă schimbare la conducere, fiind înlocuit secretarul general după ce Sergiu Zvâncă a decis să renunțe la funcție, invocând „motive personale”. Fostul secretar general nu a mai dorit să colaboreze cu echipa condusă de Valeriu Iftime.
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a făcut public un raport intitulat „Un an de viziune strategică” la împlinirea unui an de la preluarea mandatului. Deși a fost criticat pentru lipsa realizărilor concrete, el consideră că prioritățile de dezvoltare ale județului au fost conturate printr-un sondaj de opinie realizat în ultimele 12 luni.
