Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, a declarat la Digi24 că principiile enumerate de Ilie Bolojan în conferința de presă au șanse de a trece testul constituționalității. În esență, Ilie Bolojan a vorbit despre ieșirea judecătorilor la pensie la vârsta de 65 de ani și o pensie mai mică decât salariul. Premierul Ilie Bolojan a prezentat principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările esențiale se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate. Reforma este urgentă și necesară, a spus premierul, care avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene. Prima întrebare care se pune este dacă actualul proiect de lege poate trece de Curtea Constituțională, pentru că au mai existat proiecte asemănătoare, care au căzut. „Când analizăm o lege, un proiect de lege, avem în vedere, pe de o parte, posibile necontiționalității de fond referitoare la conținutul reglementării și în al doilea rând, posibile neconstituționalități care pot să rezulte din procedura de legiferare”, a spus Tudorel Toader, care a recunoscut că în cazul unor decizii ale CCR, el era chiar membru în acel organism. „ Deciziile anterioare nu s-au referit la vârsta de pensionare a magistraților. N-a fost pusă în discuție această problemă. Vârsta de pensionare este de competența exclusivă a legiuitorului. Adică nu este o problemă de constituționalitate”, a spus Tudorel Toader. „Ce s-a discutat? Ce s-a stabilit de fiecare dată, că-s mai multe decizii ale curții privind pensiile magistraților. Ca pensia magistraților să fie cât mai aproape de salariu magistratului în funcție. De ce? Pentru că magistratul are multe incompatibilități, interdicții și atunci, în momentul în care este la pensie, nu se mai poate racorda la viața economică, socială precum cineva care n-a avut respectivele interdicții, incompatibilități”. ”Ceea ce se propune în proiectul de lege - 70% - este aproape de 80% cât este încă astăzi în vigoare, cu deosebirea că 80% este astăzi din brut, 70% este din net. Nu cred că este o problemă de neconstituționalitate. Dar, niciuna din deciziile anterioare n-a întrezărit posibilitatea ca pensia să fie chiar mai mare decât ultimul salariu. Și atunci pare că este corectă această soluție pe care o propune Guvernul? Personal, consider și eu că dincolo de neconstituționalitate este nefiresc să ies la pensie cu mai mult decât salariul pe care în aveam”, explică Tudorel Toader. „Este problema legiuitorului care a stabilit posibilitatea pensionării la 25 de ani vechime. Dar atenție, 25 de ani în contextul în care se lua în considerare și vechimele anterioare în profesii juridice. Adică mare parte putea fi în avocatură, în altceva care fie echivalat totul ca în ultima perioadă să fie magistrat”, mai spune el. Întrebat cât de mult contează aspectele de formă, modalitatea în care această lege urmează să fie adoptată, Tudorel Toader este de părere că „sunt multe decizii de necondiționalitate care au luat în considerare procedura de legiferare. Aici, dacă se angajează răspunderea, nu se mai pune programa bi-cameralismului, dar problema este că au nevoie de avizele prealabile în toate, de forum, de componența plenului. Sunt probleme de procedură care cu rigurozitate trebuiesc fie respectate și ca legea să fie constituțională și din acest punct de vedere”.