Schimbări profunde în arhitectura diplomatică a regiunii, după atacurile Hamas
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Schimbări profunde în arhitectura diplomatică a regiunii, după atacurile Hamas
În urma atacurilor devastatoare din 7 octombrie, Israelul, dușmanii și aliații săi sunt martorii unei transformări majore a arhitecturii diplomatice și politice în Orientul Mijlociu, o schimbare care ar putea fi comparată cu tumultul generat de conflictul arabo-israelian de acum cincizeci de ani. O analiză realizată de CNN subliniază că schimbările de după acest eveniment sunt inevitabile, iar multe dintre ele ar fi putut fi prevenite, menținându-se astfel un cost civil tot mai mare.
Cu un an în urmă, părea că politica regională era pe cale să se transforme radical, cu eforturile susținute de Statele Unite, iar Arabia Saudită și Israelul păreau mai aproape ca niciodată de normalizarea relațiilor. Diplomatic, perspectivele de pace și prosperitate s-au estompat însă, odată ce Hamas a lansat un atac brutal în dimineața zilei de 7 octombrie, punând capăt speranțelor de normalizare.
În data de 10 octombrie, generalul-maior Itai Veruv din cadrul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a organizat prima vizionare a presei internaționale asupra consecințelor atacului. Acesta a citat un moment istoric din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, subliniind importanța de a permite jurnaliștilor să observe realitatea tragică.
Atacurile din weekendul sângeros l-au făcut pe mulți israelieni să conștientizeze că statul lor nu mai reprezenta sanctuarul sigur pe care l-au crezut dintotdeauna. Vulnerabilitatea israelienilor s-a amplificat, iar sentimentul de furie națională a fost convertit într-o politică de descurajare regională, sub conducerea prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Acesta a făcut apel la o escaladare a acțiunilor militare ca răspuns la atacuri, în încercarea de a-și consolida poziția politică.
Relațiile dintre Israel și administrația Biden sunt la cel mai scăzut nivel din ultima generație, în contextul în care aproape 42.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza, majoritatea din cauza bombardamentelor efectuate de IDF. Reacțiile internaționale s-au intensificat, iar mulți dintre aliații europeni ai Israelului au început să pună la îndoială susținerea militară oferită.
Pe lângă frământările interne, Hezbollah, un aliat al Iranului, a intensificat atacurile transfrontaliere. Confruntările s-au intensificat, iar liderii grupării, inclusiv Hassan Nasrallah, au suferit pierderi semnificative din cauza atacurilor aeriene israeliene.
Iranul, principala putere regională, continuă să susțină Hamas, furnizându-le resurse financiare și materiale. Teheranul își folosește influența pentru a provoca tensiuni în rândul țărilor arabe, menținând totodată o rivalitate cu proiecțiile saudite și democratice din regiune.
În acest context complicat, discuțiile pentru o eventuală normalizare între Israel și Arabia Saudită au devenit din ce în ce mai îngreunate. Cerințele saudite pentru un stat palestinian au crescut, ceea ce este o provocare pentru Netanyahu, care își bazează strategia pe o politică naționalistă extremă.
Pe măsură ce escaladarea continuă, incertitudinea devine noua certitudine în regiune, iar viitorul diplomatic pare sumbru, concluzionează analiza.