Mass-media de stat rusă pare să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, cu scopul de a crea instabilitate politică și dezbinare, potrivit unui nou raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului și citat de The Kyiv Independent.
Vadim Krasnoselski, președintele autoproclamatei republici separatiste Transnistria, susținut de Rusia, a declarat pentru agenția de stat rusă TASS că "militarizarea" Moldovei reprezintă o amenințare pentru Transnistria. În ultimul an, guvernul Republicii Moldova și-a majorat cheltuielile militare, a participat la exerciții comune cu NATO și a primit ajutoare militare din partea statelor europene pentru a se apăra de posibile invazii din partea Rusiei.
Krasnoselski a respins, de asemenea, ideea că Republica Moldova să își întărească capacitatea militară pentru a se apăra de Rusia. El a acuzat că Moldova "urmează în mod constant calea escaladării" și că guvernul moldovean "poartă responsabilitatea pentru orice consecințe inevitabile ulterioare".
Într-o analiză anterioară, Institutul pentru Studiul Războiului a sugerat că Rusia creează o spirală de informații pentru a destabiliza Moldova și pentru a-și justifica orice viitoare campanie militară prin prezentarea Rusiei drept protector al populației de limbă rusă din Moldova, care ar fi în pericol. Această abordare seamănă foarte mult cu narațiunile folosite de Rusia pentru a justifica invadarea Ucrainei.
Declarațiile lui Krasnoselski fac parte dintr-o serie de evenimente legate de o schimbare recentă a Codului Vamal al Republicii Moldova. În martie 2023, guvernul moldovean a modificat Codul Vamal, astfel încât companiile din Transnistria să fie obligate să plătească taxe vamale pentru importurile în Republica Moldova. Această modificare a intrat în vigoare la începutul acestei luni și a fost o "surpriză" pentru Transnistria.
Viktor Gușan, un om de afaceri cu origini rusești care controlează economia din Transnistria, este un apropiat al lui Krasnoselski. În aprilie 2022, Rusia a încercat să declanșeze un conflict în Transnistria, sub falsul pretext de a-și apăra aliații din regiunea separatistă. Operațiunea a fost însă un eșec deoarece se crede că Gușan nu a vrut să-și pună în pericol afacerile profitabile cu companiile occidentale.
Cu toate acestea, noua politică vamală ar putea pune în pericol profiturile lui Gușan în Transnistria. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, jurnaliștii de investigație moldoveni au dezvăluit în 2020 că două companii din Transnistria, controlate de Gușan, au importat bunuri în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari fără să plătească taxele vamale.
Krasnoselski a denunțat această nouă politică vamală ca fiind "iratională", deoarece încalcă acordul comercial existent între Transnistria și Uniunea Europeană și, în opinia sa, Moldova își pune în pericol relațiile cu Transnistria și ar putea duce la o "confruntare".
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail