Deși bugetul României nu mai suportă cheltuieli nejustificate de mai bine de cinci ani, cei care au ocupat scaunul de la Palatul Victoria au găsit mereu modalități prin care să împartă bani. „Pușculița magică” se numește, oficial, Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, un instrument care, în teorie, ar trebui să acopere cheltuielile neprevăzute. Un calcul Digi24.ro arată, însă, că premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au dat „din pix” aproximativ 80 de miliarde de lei către toate instituțiile din țară. Cea mai mare parte din acești bani s-a dus pentru primari, în plin an electoral, drumuri, cheltuieli ale spitalelor, dar și pentru salarii, chirii sau evenimente. Încă din 2020, România a intrat în procedură de deficit excesiv din cauză că nu a reușit să țină gaura bugetară la nivelul de 3% așa cum a fost agreat la nivel european. Asta însemna că reprezentanții statului erau obligați să strângă cureaua în ceea ce privește gestionarea banilor publici. De atunci și până în prezent, deficitul nu doar că a continuat să crească de la an la an, dar s-au găsit mereu modalități să se golească bugetul țării. Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului a fost, practic, „pușculița magică” a premierilor. O bună parte a banilor s-a îndreptat către primari - 20 de miliarde de lei, fie direct, fie prin alocări către Ministerului Dezvoltării. Robinetul a fost deschis la maximum în vara anului 2023, când la Palatul Victoria a ajuns Marcel Ciolacu. Alocările au continuat mai ales pe parcursul anului 2024, cu cele patru rânduri de alegeri. Pentru a înțelege mai clar tabloul alocărilor doar pentru localități și Ministerul Dezvoltării: Dacă în prima parte a guvernării, de la Fondul de Rezervă erau alocați bani și pentru situațiile excepționale cauzate de pandemia de COVID-19 și începerea războiului din Ucraina, de la jumătatea anului 2023, deși alocările au crescut, crizele au fost mai puține. Un exemplu de cheltuială neprevăzută poate fi situația generată de inundațiile din septembrie 2024, când de la Fondul de Rezervă s-au dat bani pentru repararea gospodăriilor. În rest, banii au fost alocați fără vreo justificare urgentă. Cei mai mulți bani la acest capitol au mers către programele de tipul PNDL I și II și „Anghel Saligny”. Au existat și cazuri în care de la Fondul de Rezervă au fost finanțate evenimente. În 2023, Consiliul Județean Alba și Primăria Municipiului Alba Iulia au primit 700 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru acoperirea cheltuielilor „ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României și a marcării Revoluției din 1989”. Analiza Digi24.ro arată că, în perioada guvernelor Ciucă și Ciolacu, Ministerele Transporturilor și Sănătății au primit peste 25 de miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care ambele instituții au avut bugete de zeci de miliarde de lei aprobate încă de la începutul anului: Din fondul de rezervă, numai Transporturile au primit peste 11 miliarde de lei în perioada analizată de Digi24.ro (în perioada Guvernelor Ciucă și Ciolacu). Deși în 2022 au fost alocate și sume de urgență, după izbucnirea războiului din Ucraina pentru granițe și Portul Constanța în special, Sorin Grindeanu a cerut constant bani pentru finalizarea autostrăzilor. Spre exemplu, în octombrie 2022, Ministerul Transporturilor primea 4 miliarde de lei pentru patru tronsoane de autostradă (Buzău-Focșani, Ploiești-Buzău, Focșani-Bacău sau Buzău-Pașcani). Alte 1.8 miliarde au fost alocate în iunie 2024 pentru proiecte din domeniul transporturilor. Și ministerul condus de Alexandru Rafila în cele două guverne a beneficiat de sume mari. Mai exact, Ministerul Sănătății a primit 14 miliarde de lei din Fondul de rezervă, potrivit calculelor Digi24.ro. Din aceste sume, au fost finanțate cheltuielile spitalelor din țară, precum achiziționarea materialelor sanitare și a medicamentelor, dar s-au efectuat și plăți de salarii. Analiza Digi24.ro arată că peste 4.6 miliarde de lei au fost alocate instituțiilor din Justiție - de la Minister, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Ministerul Public (care gestionează parchetele din țară) sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cea mai mare parte din această sumă a fost alocată cheltuielilor salariale ale personalului din justiție, în special pentru a plăti veniturile câștigate de personalul din domeniu în instanțe sau „restanțe salariale”. Au existat, însă, și situații în care Fondul de rezervă al Guvernului a fost folosit pentru plata chiriei sediilor unor instituții din domeniu. Digi24.ro a stat de vorbă cu economistul Cristian Păun pentru a înțelege de ce prim-miniștrii, Marcel Ciolacu în special, s-au folosit de instrumentul banilor alocați din Fondul de rezervă. „Aceștia sunt bani din pixul premierului. Senzația tuturor care se adapă din acești bani e că - el ne dă, la el trebuie să mergem. Este control politic asupra acestor bani. Sumele nu se votează de nimeni, sunt alocate la decizia premierului, fără să fie justificate”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro. Economistul a mai subliniat că prin alocările prin Fondul de rezervă se evită, practic rectificările bugetare „care trebuie supuse controlului politic parlamentar”. „În plus, premierul rezolvă în acest fel și problema unui buget făcut de la bun început greșit și a unor constrângeri care decurg de aici. De ceva vreme, Guvernul mergea cu o creștere economică prea optimistă, care genera venituri prea mari care acopereau cheltuieli prea mari și generau un deficit optimist. Era o șmecherie prin care premierul rezolva aceste probleme”, a adăugat Cristian Păun. În general, după cum a punctat și economistul Cristian Păun, Fondul de rezervă „e un fond pe care pui mâna când ai probleme care apar peste noapte și care nu puteau aștepta până la rectificarea bugetară”. „Noi am transformat în neprevăzut și complicat aproape orice. Este o forțare la limita legii”, a mai explicat economistul Cristian Păun. În 2023, Guvernul Ciolacu a schimbat și caracterul „urgent” al fondului, după ce a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care își dădea voie să aloce bani și pentru cheltuieli care nu ar trebui să fie neprevăzute, precum plata salariilor sau finanțarea proiectelor din fonduri externe - proiectele europene din plan local. În luna mai, 2024, premierul Marcel Ciolacu a decis ca toți ordonatorii de credite să cedeze Fondului de Rezervă al Guvernului 10% din bugetele alocate. Mai mult decât atât, fiecare instituție trebuia să transfere în același fond economiile înregistrate pe parcursul anului. Acest lucru s-a întâmplat deși în bugetele din 2023 și 2024, au fost alocate încă de la început miliarde de lei la Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.