Contractul pentru gaze rusești se apropie de final
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Contractul pentru gaze rusești se apropie de final
Uniunea Europeană se află într-o etapă crucială în ceea ce privește importurile de gaze rusești, pe măsură ce contractul de miliarde de dolari prin care Europa primea gaze prin Ucraina se apropie de expirare. Numărul oficialilor europeni care consideră acest acord „toxic” și care pledează pentru alternative crește, deși unele țări, precum Austria, Slovacia și Ungaria, continuă să depindă de gazul rusesc.
În ciuda diversificării surselor de energie în majoritatea țărilor europene, cele trei națiuni din Europa Centrală se confruntă cu provocări economice semnificative în cazul în care renunță complet la gazul din Rusia. Aceasta se datorează, în principal, prețurilor mai mici pe care Rusia le oferă, precum și unei infrastructuri energetice care nu le permite trecerea rapidă la alternative precum gazul natural lichefiat (GNL).
Gazoductul din Ucraina a fost un element esențial în alimentarea cu gaze a acestor țări, dar în contextul actual, Austria, Slovacia și Ungaria trebuie să găsească urgent noi surse de gaze naturale. Deși există opțiuni disponibile, costurile sunt de așteptat să fie mult mai mari.
Piața energetică europeană s-a schimbat drastic în urma invaziei ruse în Ucraina. În prezent, gazul rusesc reprezenta doar 8% din importurile de energie ale Uniunii Europene, scăzând de la 40% în 2021. Chiar și așa, câteva gazoducte rămân active, fiind vitale pentru Europa Centrală și de Est. De exemplu, Austria continuă să primească 98% din gazul necesar din Rusia, fapt ce o face vulnerabilă la tăierea livrărilor.
Slovacia și Ungaria sunt în situații oarecum similare, depinzând și ele de acest gaz, chiar dacă Ungaria s-a orientat mai mult spre importurile din Serbia. În plus, oprirea tranzitului de gaze din Rusia prin Ucraina ar putea avea un impact serios asupra Republicii Moldova.
Specialiștii, cum ar fi Samantha Gross de la Brookings Institution, subliniază că „dacă acel gaz provine din alte surse, cum ar fi GNL, va fi cu siguranță mai scump decât gazul rusesc”. De asemenea, Gross a menționat că dependența Europei de gazul rusesc a fost generată în principal de costurile reduse.
În acest context, Slovacia și Austria au început deja negocierea de noi acorduri cu țări precum Turcia. Azerbaidjanul s-a prezentat ca o nouă sursă de gaze, însă este incert dacă acesta va putea produce suficient gaz pentru a compensa pierderile rusești sau va acționa ca un intermediar.
Pe termen lung, se estimează că prețurile la gaze vor crește, iar Rusia va continua să beneficieze de pe urma exporturilor către Europa, indiferent de sursa gazului livrat. Aceste schimbări sugerează că întreaga Uniune Europeană ar putea simți efectele scumpirilor și volatilității pieței energetice.
