Aproximativ trei milioane de elevi încep un nou an școlar cu schimbări importante
Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Aproximativ trei milioane de elevi încep un nou an școlar cu schimbări importante
Luni, aproximativ trei milioane de elevi din România încep un nou an școlar, marcat de numeroase reforme care vor intra în vigoare chiar din această lună. Printre principalele modificări se numără interzicerea telefoanelor mobile în timpul orelor, introducerea sălilor de detenție pentru cei care deranjează cursurile și reducerea notei la purtare cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate.
De asemenea, calendarul examenelor, inclusiv pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, va fi programat mai devreme comparativ cu anii anteriori.
Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research a explorat percepția românilor asupra sistemului de învățământ și problemele somajului în rândul tinerilor absolvenți. Conform acestui studiu, doar 34% dintre români consideră că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață într-o măsură mare sau foarte mare. Această opinie este mai frecvent întâlnită în mediul rural, unde 39% dintre respondenți o susțin, în comparație cu 32% în mediul urban.
Studiul a arătat că 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani ar fi dispuși să investească în educația bazată pe pasiunile copiilor lor. Părinții adolescenților cu vârste între 11-14 ani (63%) și cei cu venituri de peste 8.000 RON (70%) sunt mai predispuși să adopte această abordare.
Motivul principal pentru care părinții aleg să își transfere copiii la alte unități de învățământ este calitatea educației (38%), urmat de mutarea domiciliului (24%) și conflictele cu profesorii (17%). Aproape 28% dintre părinți au optat pentru transferuri în timpul unui ciclu educațional, cele mai frecvente dintre aceștia având vârste între 45 și 55 de ani.
Dintre părinții care nu au făcut schimbări, 10% intenționează să schimbe unitatea de învățământ în viitor, iar 19% sunt încă nehotărâți. Aceste date scot în evidență preocupările legate de calitatea educației în rândul familiilor din România.
În ceea ce privește momentele critice care determină părinții să intervină în parcursul educațional al copiilor, învățământul gimnazial (clasele V-VIII) este pe primul loc (34%), urmat de învățământul primar (30%) și grădiniță (26%). La liceu (clasele IX-XII), procentul este de 19%.
Principalele criterii de alegere a unei noi unități de învățământ includ calitatea și experiența cadrelor didactice (53%), reputația școlii (38%) și mediul de învățare (35%).
Studiul a arătat că 71% dintre românii care au copii recent absolvenți de liceu sau facultate au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Dintre cauzele identificate pentru șomajul în rândul tinerilor, lipsa experienței practice (59%) și cerințele ridicate ale angajatorilor (48%) sunt cele mai frecvent menționate, urmate de lipsa oportunităților locale (42%) și a așteptărilor salariale prea mari (42%).
Pentru a combate acest fenomen, respondenții consideră că măsurile eficiente ar putea include îmbunătățirea colaborării între instituțiile de învățământ și angajatori (56%) și orientarea tinerilor spre domenii de studiu cu cerere pe piața muncii (53%).
În concluzie, guvernul este perceput ca principalul responsabil pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți (42%), urmat de angajatori (18%) și tinerii înșiși (10%).
