Liderul de la Beijing, Xi Jinping, a lansat cea mai mare restructurare a armatei din aproape un deceniu, concentrându-se pe forțele strategice bazate pe tehnologie, echipate pentru războiul „inteligent modern”, în timp ce China concurează cu SUA pentru leadershipul militar într-o regiune plină de tensiuni geopolitice. Într-o mișcare surpriză săptămâna trecută, liderul chinez Xi Jinping a abandonat Forța de Sprijin Strategic (SSF), o ramură militară pe care a creat-o în 2015 pentru a integra capacitățile de război spațial, cibernetic, electronic și psihologic ale Armatei Populare de Eliberare, ca parte a unei revizuiri radicale a forțelor armate, scrie CNN. În locul acesteia, Xi a inaugurat Forța de Sprijin Informațional, despre care el a spus că este „un nou braț strategic al PLA (Forțele Armate Chineze) și o bază esențială a dezvoltării și aplicării coordonate a sistemului informațional al rețelei”. Noua forță va juca un rol important în a ajuta armata chineză „să lupte și să câștige în războiul modern”, a spus el la o ceremonie vinerea trecută. La o conferință de presă din aceeași zi, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din China a părut să sugereze că SSF a fost efectiv împărțit în trei unități - Forța de Sprijin Informațional, Forța Aerospațială și Forța Ciberspațială - care vor răspunde direct Comisiei Militare Centrale, corpul aflat în vârful lanțului de comandă militar condus de Xi. Sub noua structură, PLA constă acum din patru servicii – armata, marina, forța aeriană și forța de rachete – plus patru unități: cele trei unități desprinse din SSF și Forța de sprijin logistic comun, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului Wu Qian. Experții din armata chineză spun că reorganizarea sporește controlul direct al lui Xi asupra capacităților strategice ale PLA și subliniază ambițiile Chinei de a stăpâni mai bine AI și alte tehnologii noi pentru a se pregăti pentru ceea ce ea numește „războiul inteligent” al viitorului. Restructurarea urmează epurării majore pentru corupție de către Xi a PLA de anul trecut, care a îndepărtat generali puternici și a zguduit forța de rachete, o ramură de elită care supraveghează arsenalul de rachete nucleare și balistice din China, în creștere rapidă. Forța de Sprijin Informațional va fi condusă de generali de top din SSF, acum dispărută. Comandantul adjunct al SSF, Bi Yi, a fost numit comandant al noii unități, în timp ce Li Wei, comisarul politic al SSF, va avea același rol în Forța de Sprijin Informațional, potrivit agenției de știri de stat Xinhua. Nu s-a menționat nicio nouă numire a comandantului SSF Ju Qiansheng, care anul trecut a stimulat speculațiile când a dispărut din vizorul publicului pe fondul unui val de epurări militare, înainte de a reapărea în cele din urmă la o conferință la sfârșitul lunii ianuarie. Observatorii PLA, familiarizați cu problemele forțelor armate chineze, spun că cea mai recentă reorganizare este puțin probabil să fie rezultatul epurărilor recente pentru corupție, ci ar fi mai degrabă o reflectare că SSF nu a fost un format organizațional ideal pentru armata chineză. „Arată că SSF nu a fost un aranjament satisfăcător. A redus vizibilitatea lui Xi asupra funcțiilor importante și nu a îmbunătățit cu adevărat coordonarea dintre forțele de apărare din spațiu, cibernetice și rețele”, a declarat Joel Wuthnow, cercetător senior la Universitatea Națională de Apărare, finanțată de Pentagon. Înainte de desființare, SSF avea două unități principale - Departamentul de Sisteme Aerospațiale care supraveghea operațiunile și recunoașterea spațiale ale PLA și Departamentul Sistemului de Rețea însărcinat cu capabilități de război cibernetic, electronic și psihologic. „Cred că noua structură îi va oferi lui Xi o mai bună vizibilitate asupra a ceea ce se întâmplă în spațiu, în spațiul cibernetic și în management. Aceste funcții vor fi acum supravegheate la nivelul său și nu prin Forța de Sprijin Strategic, care a servit ca intermediar”, a spus Wuthnow. Lipsa unei astfel de vizibilități ar putea suporta riscuri mari, mai ales în perioadele de tensiune crescută și neîncredere profundă între Beijing și Washington. Anul trecut, SUA a doborât un balon de supraveghere chinez după ce a traversat Statele Unite continentale. Incidentul a provocat o nouă criză între cele două puteri și a înghețat relațiile bilaterale luni de zile. Deși oficialii serviciilor de informații americane au spus că balonul făcea parte dintr-un program extins de supraveghere condus de armata chineză, este posibil ca Xi să nu fi fost conștient de misiune. Președintele american Joe Biden a declarat în iunie anul trecut că liderul chinez nu știa despre balon și a fost „foarte jenat” când a fost doborât, după ce a plutit în spațiul aerian american. James Char, cercetător la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore, a declarat că desfășurarea unei recunoașteri strategice în timpul incidentului cu balonul spion ar fi fost de competența Departamentului de Sisteme Aerospațiale al SSF. „Acesta a fost unul dintre rolurile și responsabilitățile PLASSF”, a spus el. Nu este clar dacă incidentul cu balonul a contribuit la decizia lui Xi de a desființa SSF. Wuthnow, de la Universitatea Națională de Apărare, a declarat că forța de sprijin pentru informații nou creată va prelua probabil conducerea comunicațiilor și rețelei de apărare. „Îndreptarea acestor lucruri este de o importanță imensă pentru PLA în orice conflict viitor și ei au acordat o atenție deosebită acestor funcții și probabil au învățat lecții pentru propria lor organizație din războiul din Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia în curs a Rusiei. „Deci are sens ca președintele [Comisiei Militare Centrale] să dorească să joace un rol mai direct în acest domeniu”, a mai subliniat acesta. Cea mai recentă schimbare este probabil rezultatul unei revizuiri în curs a modului în care armata poate îndeplini mai bine obiectivele strategice ale Partidului Comunist Chinez la guvernare, potrivit Char. „Presupun că reorganizarea reflectă mai bine importanța pe care PLA a acordat-o accelerării dezvoltării războiului inteligent” adusă de o nouă rundă de progres tehnologic și industrial, a spus el. Conceptul de „război inteligent al viitorului” a atras atenția într-o carte albă a apărării chineză din 2019, care a evidențiat aplicarea militară a tehnologiilor de ultimă oră, cum ar fi AI, informații cuantice, date mari și cloud computing. „Peisajul competiției militare internaționale trece prin schimbări istorice. Tehnologiile militare noi, cu tehnologia informației ca nucleu, avansează pe zi ce trece și există o tendință predominantă de a dezvolta arme și echipamente de precizie, inteligente sau fără pilot”, se arată în cartea albă. „Războiul își accelerează evoluția ca formă către un război informațional, iar războiul inteligent este la orizont.” Crearea Forței de Sprijin Informațional ca o nouă ramură direct în subordinea Comisiei Militare Centrale subliniază, de asemenea, importanța dominației informaționale în războiul modern. Purtătorul de cuvânt oficial al armatei chineze, a descris tehnologia informației drept „cea mai mare variabilă” în îmbunătățirea capacității de luptă. „Războaiele moderne sunt competiții între sisteme și structuri, în care controlul asupra informațiilor echivalează cu controlul asupra inițiativei în război”, a spus acesta. Accentul pus pe dominația informațională și „războiul inteligent” are, de asemenea, implicații semnificative pentru orice potențial conflict viitor în strâmtoarea Taiwan. Partidul Comunist Chinez vede Taiwanul ca parte a teritoriului său, în ciuda faptului că nu l-a controlat niciodată și a promis că va prelua controlul insulei cu forța, dacă este necesar. Char a spus că în cazul unui conflict din Taiwan, Forța de Sprijin Informațional „va prelua probabil ca vârf de lance sprijinirea încercărilor PLA de a domina spațiul informațional înainte ca adversarii Beijingului să poată face acest lucru”.