Coaliţia de extremă dreaptă care urmează să guverneze Olanda şi-a anunţat, joi, intenţia de a schimba direcţii importante în politică, inclusiv prin reprimarea dură a imigraţiei şi prin mutarea ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Acordul de coaliţie prezentat la Haga de populistul extremist de dreapta Geert Wilders, alături de alte trei formaţiuni cu orientări apropiate, prevede o analiză privind data la care ar putea fi mutată reprezentanţa diplomatică, ţinând cont de interesele naţionale în domeniu şi de o posibilă soluţionare a conflictului din Orientul Mijlociu. Mutarea ambasadelor la Ierusalim este controversată pe plan internaţional din cauza disputei privind partea de est a oraşului, anexată de Israel; sectorul respectiv este dorit şi de palestinieni, care vor ca acolo să se afle capitala viitorului lor stat. Statele Unite şi-au mutat ambasada din Tel Aviv în 2018, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump. Wilders a mai luat iniţiativa mutării în 2022, însă atunci nu a obţinut sprijinul parlamentului Țărilor de Jos. În prezent, configuraţia politică este diferită: formaţiunea sa anti-islamică a câştigat alegerile din noiembrie anul trecut cu un avans surprinzător, chiar dacă nu suficient pentru a conduce viitorul guvern. Partidul Libertăţii (PVV) condus de Wilders a reuşit să formeze o coaliţie cu alte trei formaţiuni de dreapta abia după aproape şase luni de la alegerile legislative; i s-au alăturat Partidul pentru Libertate şi Democraţie, conservatorii din Noul Contract Social şi populiştii din Mişcarea Cetăţenilor Agricultori (BBB). Liderul extremist a anunţat şi planuri de reducere a imigraţiei şi a afirmat, joi, la Haga: „Astăzi scriem istoria. Soarele va străluci din nou în Olanda”. El a promis că va implementa „cea mai strictă politică privind azilul”. Coaliţia intenţionează să declare o „criză a azilului”, justificând astfel măsuri de urgenţă, inclusiv restricţii privind reîntregirea familiilor şi asistenţa socială pentru azilanţi. Acordul prevede ca Olanda să „aparţină categoriei de state membre (ale UE - n. red.) cu cele mai stricte reguli de primire din Europa”. Dreapta olandeză mai are în vedere şi relaxarea reglementărilor de mediu pentru agricultori şi anularea subvenţiilor pentru energia regenerabilă. Până la formarea unui guvern mai există încă un obstacol - nu s-a stabilit încă cine va conduce guvernul. PVV are 37 din cele 150 de mandate de deputaţi, însă Wilders nu a reuşit să obţină suficient sprijin pentru a-l înlocui pe premierul Mark Rutte, aflat la final de mandat, şi s-a autoexclus din competiţia desfăşurată în martie. Pentru funcţia de şef al guvernului a fost vehiculat numele social-democratului Ronald Plasterk, fost ministru al educaţiei. Până la instalarea unui nou guvern în Olanda ar mai putea trece patru săptămâni, timp în care trebuie desemnaţi miniştrii, iar parlamentul va dezbate acordul de coaliţie.