relația ruso-americană după revenirea lui trump la putere
Update cu 18 ore în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
relația ruso-americană după revenirea lui trump la putere
După revenirea lui Donald Trump în funcție, experții au început să observe că această schimbare a deschis Moscovei noi oportunități, pe care nu le mai avusese de mulți ani. Potrivit analizei jurnalistului Andrew Ryvkin pentru The Atlantic, relatia dintre Statele Unite și Rusia s-a schimbat radical în primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Trump.
Se pare că politica președintelui american s-a îndepărtat mult de interesul pentru un sprijin clar al Ucrainei în conflictele cu Rusia, în ciuda ofertei de concesii făcute de Washington. S-a discutat despre excluderea Ucrainei din NATO, recunoașterea Crimeei, ocupată ilegal de Rusia, și menținerea teritoriilor ocupate din 2022, precum și ridicarea sancțiunilor. În plus, SUA au fost chiar de partea aliaților europeni, referindu-se la o rezoluție ONU de condamnare a Rusiei, iar propunerile de pace redactate de americani evita orice critică adusă Moscovei.
Conform notează digi24.ro, aceste mișcări l-au luat prin surprindere pe Vladimir Putin. Potrivit lui Ryvkin, eforturile lui Donald Trump de apropiere au lăsat aparat de propagandă, politica externă și economia Rusiei într-o stare mai proastă decât înainte. Kremlinul a fost privaț de principalul său adversar: Statele Unite, și trebuie acum să prezinte Washingtonul ca pe un partener de negociere rațional, chiar dacă rachetele americane continuă să cadă peste trupele ruse.
Un aspect important observat de analiști este faptul că, în tot acest timp, Uniunea Europeană a fost percepută ca principalul dușman civilizational al Rusiei. Totuși, discursul propagandistic rusesc pare să aibă dificultăți în a menține o confruntare constantă cu Occidentul, fiind mai ușor să fie în conflict cu o țară mică precum Olanda decât cu puterea mondială.
Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, pe 25 mai, Donald Trump a scris că Putin este „nebun” din cauza bombardamentelor din Ucraina, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, conchide că Statele Unite și președintele Trump sunt recunoscători pentru această poziție, citează digi24.ro.
Moscova pare să fie divizată între două tabere: una „ruso-americană”, care discută despre perspektivele păcii, și alta „ucraineano-europeană”, care explorează continuarea războiului. Acest lucru a fost observat și de Konstantin Kosacev, vicepreședintele senatului rus, care a menționat aceste două scindări.
Putin a fost nevoit să-și adapteze retorica, fiind în situația în care negocierile directe cu Ucraina au fost considerate anterior imposibile. Acum, liderul rus încearcă să negocieze, evitând un armistițiu clar și oferind lui Trump o victorie simbolică. Potrivit digi24.ro, acest mod de a acționa arată o schimbare semnificativă față de postura anterioară a Rusiei și față de antagonismul față de SUA din anii precedenți.
Analiza notează că, în timp ce Trump promitea ridicarea sancțiunilor și încheierea unor acorduri profitabile, acțiunile sale economice au exercitat presiuni uriașe asupra rusiei, chiar fără a impune sancțiuni suplimentare. Cele mai dure măsuri au fost din partea UE, dar Rusia a suferit și din cauza fluctuațiilor prețului petrolului, care au afectat bugetul țării și veniturile din hidrocarburi, rezultând utilizarea unor rezerve fiscale semnificative.
În timp ce poziția publică a Washingtonului s-a schimbat spre o retorică mai dură, Vladimir Putin pare însă mai relaxat, concentrându-se pe negocieri, chiar dacă acestea sunt influențate de interesele și discursurile unor personalități precum miliardarul Steve Witkoff. Conform lui Ryvkin, această situație l-a pus într-o poziție dificilă pe Kremlin, care încearcă să mențină un echilibru delicat între presiunea economică și campania de propagandă, în condițiile în care relațiile cu Washingtonul sunt complicate și instabile.
