Armata rusă și-a dublat numărul de drone și rachete lansate asupra Ucrainei, de când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie, în ciuda apelurilor sale pentru încetarea focului, arată o analiză realizată de BBC. Oficiali și experți au explicat ce decizii luate de Trump l-au determinat pe Vladimir Putin să se dezlănțuie asupra Ucrainei. Numărul atacurilor era deja în creștere în 2024, când președinte al SUA era Joe Biden, dar a crescut brusc după victoria electorală a lui Trump, din luna noiembrie. De când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie, atacurile aeriene lansate de Moscova au atins cele mai înalte niveluri de la începutul războiului, deși acesta a promis în timpul campaniei sale că va pune capăt conflictului într-o singură zi dacă va câștiga alegerile. Mai mult, Trump mai spunea că invazia Rusiei ar fi putut fi evitată dacă la putere în SUA s-ar fi aflat un președinte „respectat” de Kremlin. Cu toate acestea, în eforturile sale de a obține un armistițiu, el a fost acuzat că favorizează Rusia, iar administrația sa a suspendat livrările de muniție pentru apărarea aeriană și alte echipamente militare către Ucraina în două ocazii separate. Pauzele, anunțate în martie și iulie și revocate ulterior de președinte, au survenit în contextul în care Rusia a crescut constant producția de rachete și drone. Potrivit serviciilor de informații militare ucrainene, construcția de rachete balistice în Rusia a crescut cu 66% în ultimul an. Datele analizate de BBC, pe baza rapoartelor zilnice privind incidentele emise de Forțele Aeriene Ucrainene, arată că Rusia a lansat 27.158 de muniții între 20 ianuarie, când a început președinția lui Trump, și 19 iulie, comparativ cu 11.614 în ultimele șase luni ale mandatului lui Biden. „Acest război brutal a fost provocat de incompetența lui Joe Biden și a durat mult prea mult. Președintele Trump vrea să oprească crimele, motiv pentru care vinde arme fabricate în America membrilor NATO și îl amenință pe Putin cu tarife și sancțiuni severe dacă nu acceptă un armistițiu”, a declarat Anna Kelly, adjunctul secretarului de presă al Casei Albe, într-o declarație pentru BBC Verify. În primele săptămâni ale noii administrații, Casa Albă a emis o serie de declarații cordiale, aparent menite să-l determine pe președintele Vladimir Putin să ajungă la o înțelegere. În această perioadă, atacurile rusești asupra Ucrainei au scăzut temporar în comparație cu ultimele săptămâni ale administrației Biden. Dar în februarie, când diplomații americani conduși de secretarul de stat Marco Rubio s-au întâlnit cu delegația ministrului rus de externe Serghei Lavrov pentru un summit la Riad, atacurile au început să crească din nou. Discuțiile, despre care Rubio a spus că sunt un punct de plecare pentru a pune capăt războiului, au fost urmate de discuții mediate între oficialii ucraineni și ruși în Turcia. Atacurile au atins apogeul la începutul lunii trecute, când Moscova a lansat 748 de drone și rachete către Ucraina pe 9 iulie, potrivit datelor Forțelor Aeriene Ucrainene. Mai mult de 12 persoane au fost rănite în urma atacului, iar două au fost ucise. Deși Trump și-a exprimat furia față de escaladarea atacurilor rusești în mai multe rânduri, frustrarea sa crescândă nu pare să fi avut un impact asupra strategiei Moscovei. Pe 25 mai, Rusia a lansat cel mai puternic atac cu drone și rachete înregistrat până atunci, determinându-l pe Trump să întrebe furios: „Ce naiba s-a întâmplat cu el (n.r. Putin])?”, amintește BBC. De atunci, Kremlinul a depășit de 14 ori numărul de lansări raportate. Trump a răspuns cerându-i lui Vladimir Putin să încheie un acord de pace cu Ucraina până la 8 august. Numărul munițiilor rusești care penetrează apărarea aeriană ucraineană pare să fie în creștere, exploziile din jurul capitalei Kiev devenind o parte a vieții de zi cu zi pentru locuitorii orașului. „De fiecare dată când te culci, nu știi dacă te vei trezi a doua zi dimineață, iar ăsta nu este un mod normal de a trăi. Când aud o explozie sau o rachetă zburând deasupra capului îmi trec multe gânduri prin minte, că o să mor acum, lucruri de genul ăsta.”, a declarat Dasha Volk, o jurnalistă care locuiește în oraș, pentru programul Ukrainecast al BBC, în iunie. Senatorul Chris Coons, membru senior al Comitetului pentru Relații Externe al Senatului SUA, a declarat pentru BBC Verify că decizia lui Trump de a suspenda livrările de arme în două rânduri și abordarea sa mai relaxată în relațiile cu Rusia ar fi putut arăta Kremlinului că are libertatea de a intensifica atacurile. „Este clar că Putin se simte încurajat de slăbiciunea lui Trump și și-a intensificat atacurile violente asupra poporului ucrainean, lovind în repetate rânduri spitale și maternități, rețeaua electrică ucraineană și alte obiective civile”, a declarat el. Intensificarea atacurilor ruse a reînnoit apelurile adresate SUA de a trimite noi livrări de baterii antiaeriene Patriot în Ucraina. De asemenea, Trump a reluat livrările de arme către Ucraina și a acceptat să vândă armament membrilor NATO, care la rândul lor le vor furniza Kievului. Trump a dat de înțeles că acordul ar include noi livrări de baterii Patriot. Justin Bronk, analist specializat în armata rusă la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat că restricțiile impuse de Casa Albă asupra furnizării de echipament militar au făcut Ucraina „vulnerabilă” la atacurile cu rachete și drone. El a menționat că Rusia a intensificat producția de rachete și de așa-numitele drone „kamikaze”, precum Geran-2, o versiune produsă intern a dronei iraniene Shahed. Iar creșterea stocurilor Rusiei, combinată cu „reducerea semnificativă” a furnizării de rachete interceptoare din SUA, a încurajat Moscova să intensifice campania aeriană, concluzionează Bronk. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a declarat presei interne că Rusia produce în prezent până la 85 de rachete balistice pe lună, față de 44 în aprilie 2024. Rusia produce 170 de drone Geran pe zi, după ce a înființat o fabrică de producție de mari dimensiuni la Alabuga, în sudul țării, potrivit sursei citate. Într-un interviu recent acordat televiziunii militare ruse, directorul fabricii, Timur Shagivaleyev, s-a lăudat că Alabuga a devenit „cea mai mare fabrică de drone de luptă din lume”, adăugând că angajații săi produc de nouă ori mai multe unități decât se preconiza inițial. Imaginile din satelit arată că fabrica s-a extins semnificativ de la jumătatea anului 2024, fiind construite o serie de noi depozite pe terenul acesteia. Alte structuri, inclusiv ceea ce pare a fi extinderi ale căminelor pentru muncitori, sunt încă în construcție. Senatorul Coons a avertizat că această creștere a producției înseamnă că Washingtonul trebuie să clarifice că nu intenționează să se retragă din conflict, așa cum au amenințat unii oficiali ai administrației, subliniind că pacea poate fi obținută numai prin „intensificarea asistenței în domeniul securității”. El a adăugat că președintele Trump trebuie să arate Rusiei că „nu poate pur și simplu să încerce să reziste mai mult decât Occidentul”. „Pentru a face acest lucru, el trebuie să mențină o poziție consecventă și susținută în ceea ce privește războiul, adaugă el. Citește și: De ce nu ia Putin în serios amenințările lui Trump. Presa rusă anticipează o „confruntare directă” între cei doi lideri mondiali