Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Casa Albă, o ambuscadă televizată
Update cu 3 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Casa Albă, o ambuscadă televizată
Întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă a fost descrisă ca o ambuscadă televizată, în ciuda așteptărilor din Europa în legătură cu o posibilă soluție pentru sfârșitul războiului, notează digi24.ro. Trump a luat în derâdere președintele Ucrainei, iar acest episod a zguduit alianța transatlantică, risipind iluziile europenilor cu privire la ajutorul american împotriva agresiunii ruse.
Pe fondul criticilor foarte dure, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a caracterizat Europa drept "jalnică" pentru că se eliberează de sarcini în materie de apărare. Aceaste discuții au dus la o reformulare a politicilor de apărare în Europa, politici care, cu câteva săptămâni în urmă, erau de neconceput.
Una dintre cele mai semnificative transformări a avut loc în Germania, unde cancelarul Friedrich Merz a obținut aprobarea parlamentului pentru a elimina restricțiile privind împrumuturile guvernamentale. Această modificare legislative va permite cheltuieli nelimitate pentru apărare, iar experții estimează că Germania ar putea cheltui până la 600 miliarde de euro în următorul deceniu.
Raphael Glucksmann, deputat european, a comparat situația curentă cu aceea în care Roosevelt l-a primit pe Churchill, dar l-a intimidat în loc să-l susțină. Schimbările radicale în materie de apărare au fost impulsionate și de invazia Rusiei în Ucraina, acțiuni care au forțat Germania să depășească temerile legate de datoriile publice.
În Franța, președintele Emmanuel Macron ia în considerare extinderea protecției nucleare pentru aliații europeni, în urma discuțiilor cu liderii din Regatul Unit și Germania. Polonia, la rândul ei, a început discuții despre posibilitatea de a obține arme nucleare, iar statele baltice s-au retras din tratate care restricționează utilizarea minelor terestre.
În contextul crizei, și Danemarca a decis să facă femeile eligibile pentru recrutarea militară, iar Polonia plănuiește să implementeze un curs de pregătire militară pentru toți bărbații adulți. Aceste acțiuni subliniază o reevaluare profundă a politicilor de apărare din Europa.
Declarațiile despre securitatea europeană au generat diviziuni în interiorul Uniunii Europene, atât în ceea ce privește achiziția de tehnologie militară, cât și în desfășurarea de trupe. Un exemplu este dezbaterea privind planul denumit "ReArm Europe", care a fost modificat în "Readiness 2030" din cauza opoziției din partea unor state precum Spania și Italia.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, a subliniat că perspectivele de securitate variază considerabil între est și vest, iar măsurile de siguranță luate de țările din apropierea Rusiei nu sunt percepute la fel de urgent în alte părți ale Europei.
Chiar dacă se fac progrese, experți precum Piotr Buras de la European Council on Foreign Relations subliniază că unitatea europeană este o provocare constantă, iar deciziile într-o situație de criză vor depinde în principal de acțiunile marilor puteri.
