Criza apei din Kabul: orașul se apropie de un dezastru ecologic
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Criza apei din Kabul: orașul se apropie de un dezastru ecologic
Kabul, capitala Afganistanului, cu peste 7 milioane de locuitori, se confruntă cu o situație extrem de gravă din cauza unei crize severe de apă. Potrivit unui raport al organizației Mercy Corps, citat de digi24.ro, nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, iar aproape jumătate dintre sursele de apă potabilă au secat complet. Conform rapoartelor, extractia de apă depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi anual, ceea ce riscă epuizarea totală a rezervelor până în 2030.
Notează că lipsa reglementărilor eficiente, creșterea explozivă a populației și reducerea ajutoarelor internaționale au agravat această criză. În ultimii ani, populația orașului s-a deșfășurat rapid, de la mai puțin de un milion în 2001 la peste 7 milioane, și această dinamică a crescut presiunea asupra resurselor de apă. La începutul anului 2025, ONU a anunțat că doar o fracție din fondurile necesare pentru programele de apă și salubritate au fost primite, iar oltețele financiare internaționale au fost înghețate după revenirea talibanilor la putere în 2021.
Dependența de sursele de apă subterană a dus la o contaminare severă a resurselor. Până la 80% din apa din Kabul este considerată improprie consumului, din cauza conținutului mare de canalizare, salinitate și arsenic. În plus, costurile pentru apă au crescut considerabil, fiind cazul familiei Nazifa, care declară că plătește dublu pentru aceiași cantitate de apă față de acum câțiva ani.
Criza a fost amplificată de lipsa intervențiilor de lungă durată și de activitățile companiilor private, care sapă adânc și extrag cantități mari de apă din rezervele publice pentru profit. În prezent, unele comunități cheltuiesc până la 30% din venitul lunar pentru a-și cumpăra apă, iar datorii totale ale gospodăriilor se înmulțesc constant.
Un proiect menționat ca soluție potentială este conducta de apă din râul Panjshir, care ar putea mulțumi necesitatea a 2 milioane de oameni. Etapele de proiectare s-au încheiat la sfârșitul anului 2024, însă finanțarea, evaluată la 170 de milioane de dolari, încă așteaptă aprobări și investiții suplimentare. Potrivit cercetătorului Dr. Najibullah Sadid, timpul nu mai este de partea lor și trebuie acționat rapid: „Nu avem timp să așteptăm bugete. Suntem prinși într-o furtună din care nu vom mai putea ieși dacă nu intervenim imediat”.
Se estimează că, în cazul în care situația nu se va îmbunătăți, Kabul riscă să devină primul oraș modern care rămâne complet fără resurse de apă, punând în pericol sănătatea și viața celor 7 milioane de locuitori. Companiile private profită deja de criză, sapa adânc și vând apa localnicilor la prețuri ridicate, ceea ce face viața pentru mulți tot mai dificilă.
Un alt factor critic, menționat de expertul familial Nazifa, este lipsa unui sistem de guvernare eficientă și a unor reguli clare. În condițiile unei societăți militarizate, mulți locuitori nu pot reclama problemele legate de apă autorităților. Cu toate acestea, există o disponibilitate clară din partea localnicilor de a investi în soluții durabile, dacă se vor putea implementa rapid și eficient.
