Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un studiu recent al Institutului Național de Statistică (INS), citat de Digi24, arată o tendință alarmantă pentru milioane de români: veniturile gospodăriilor au scăzut în trimestrul III 2025, în timp ce costurile continuă să se majoreze. Aceste evoluții afectează semnificativ nivelul de trai, într-o perioadă marcată de modificări legislative pe piața energiei și fiscalitate.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, veniturile totale medii lunare ale populației au fost de 9.420 lei pe gospodărie și 3.789 lei pe persoană în trimestrul III 2025, în scădere cu 0,9% față de trimestrul anterior. Cu toate acestea, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, veniturile au înregistrat o creștere anuală de peste 14%, însă acest avans este erodat de inflație și majorările prețurilor.
Reducerea veniturilor bănești, ajunse la 8.885 lei pe gospodărie, împreună cu scăderea veniturilor în natură la 535 lei, indică o diminuare inclusiv a consumului din resurse proprii. În contextul liberalizării pieței energiei electrice și majorării cotelor de TVA, bugetele familiilor resimt presiuni financiare crescute, potrivit analizei INS.
Salariile continuă să fie principala sursă de venit, reprezentând 68,4% din total, dar ponderea lor este în scădere. În paralel, prestațiile sociale au o pondere în creștere, depășind 20% din veniturile gospodăriilor, mai ales în zonele rurale. Această schimbare reflectă o dependență mai mare de sprijinul social în rândul populației rurale.
Există diferențe semnificative între urban și rural: o gospodărie din oraș câștigă, în medie, 10.693 lei lunar, cu peste 40% mai mult decât una din mediul rural. Aceasta amplifică decalajele economice și sociale dintre cele două zone, subliniind inegalitățile persistente în distribuția veniturilor.
Analiza INS mai arată că 60,6% din cheltuieli sunt alocate consumului, iar 33,4% sunt dedicate taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale. Aceste sume reflectă presiunea fiscală resimțită direct de familii și impactul crescut al cheltuielilor obligatorii comparativ cu consumul propriu-zis.
Astfel, în contextul majorării costurilor și scăderii veniturilor reale, nivelul de trai al populației se deteriorează, iar gospodăriile resimt tot mai acut dificultățile generate de schimbările economice din ultimul an.
Consiliul Județean Suceava investeşte în construirea unui nou terminal de pasageri la Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava. Potrivit SuceavaNews, proiectul vizează dezvoltarea celui mai amplu terminal din istoria aeroportului, care va avea o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați, de trei ori mai mare decât terminalele existente.
Directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Ovidiu Mugurel Laicu, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru lărgirea drumului național Botoșani-Dorohoi la patru benzi pe tronsonul din localitatea Cătămărăști Deal, anunță %source%. Investiția vizează modernizarea sectorului DN 29B între kilometrii 3+000 și 6+200.
Începând cu decembrie 2025, Aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava a lansat noi rute spre cinci țări europene. Wizz Air a alocat două aeronave dedicate acestui aeroport, operând opt destinații noi, ceea ce a dus la creșterea continuă a traficului aerian, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Județean Suceava.
Șomerii din județul Botoșani pot opta, în această săptămână, pentru unul dintre cele 211 posturi vacante înregistrate în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Botoșani. Potrivit %source%, oferta de angajare include atât poziții pentru persoane cu studii medii, cât și pentru cele cu studii superioare, disponibile în diverse societăți comerciale și instituții publice locale.
