Cantități uriașe de mâncare aruncate de români

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită şi fructe şi legume, a declarat într-o conferinţă de specialitate, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). „Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite. Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor”, a spus Drăgan, potrivit agerpres.ro. Din cele 129 kilograme/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne. „Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a spus Drăgan, potrivit agerpres.ro Risipa alimentară se produce, în general, pentru că estimăm greşit cantităţile atunci când facem cumpărături, nu depozităm corect alimentele, dar şi pentru că nu suntem atenţi la termenul de valabilitate. Oficialul MADR a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră. „Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate. Ministerul Agriculturii gestionează Legea privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră. Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii. O treime dintre alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată. Nivelul foametei și al malnutriției mondiale s-a înrăutățit dramatic anul trecut, creștererea fiind probabil cauzată de pandemie, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Agenţiile ONU au estimat că 768 de milioane de oameni, 10% din populaţia lumii – au suferit de foame anul trecut. Numărul reprezintă o creştere cu aproximativ 118 milioane față de 2019, când 690 de milioane de personae sufereau de foame. Dintre cele 768 de milioane de oameni subnutriți, 418 milioane erau în Asia, 282 milioane în Africa și 60 milioane în America Latină și Caraibe. În Africa, însă, 21% dintre oameni sunt subnutriți, mai mult decât dublu față de orice altă regiune. Măsurile de carantină, închiderea unei mari părţi din industria hotelieră şi a şcolilor sunt doar alte câteva exemple în care pandemia de coronavirus a afectat lumea. Toate aceste măsuri au dus la pierderea pieţelor pentru producători şi distribuitori, făcând situaţia şi mai dificilă în raport cu nivelul ridicat de risipă alimentară. În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, cumpărarea şi stocarea de către consumatori a alimentelor ca urmare a stării de panică, supermarketurile, care sunt adesea donatori cheie pentru băncile de alimente, s-au luptat să-şi păstreze rafturile aprovizionate şi nu au mai reuşit să doneze alimente. Trebuie să fim conştienţi de importanţa pierderii şi risipei de alimente acum mai mult ca niciodată şi să promovăm eforturile globale în vederea soluţionării acesteia.