Majoritatea țărilor NATO vor ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din competiția pentru cea mai înaltă funcție a alianței. Mulți dintre oficialii și diplomații europeni consideră că Iohannis se folosește de candidatura sa la NATO pentru a-și consolida poziția pentru un viitor post esențial în cadrul Uniunii Europene. Până în acest moment, Klaus Iohannis a reușit să atragă de partea sa o singură țară din totalul celor 32 de state, anume Ungaria. Însă această țară a anunțat, nu mai târziu de săptămâna trecută, că ia în calcul să se retragă din anumite acțiuni NATO. Candidatul favorit pentru șefia NATO este premierul olandez Mark Rutte, susținut în prezent de 29 de state membre. Însă acesta are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor aliaților, potrivit Politico. În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând, procesul de căutare a viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie. Consiliul, precum și rolul de șef al diplomației UE sunt toate puse la bătaie, iar cele 27 de țări ale UE încearcă, de asemenea, să obțină portofoliile pe care le doresc la Comisie. Afirmațiile potrivit cărora președintele Iohannis a fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa au fost respinse de biroul acestuia. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul lui Klaus Iohannis într-un e-mail pentru Politico. Klaus Iohannis a ajuns la o înțelegere cu principalii aliați pentru a renunța la cursa pentru șefia NATO până la începutul lunii iunie sau cu o lună înaintea summit-ului de la Washington, potrivit unor oficiali europeni care și-au dorit să rămână sub anonimat. La Bruxelles plutesc mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă. Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat. O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.
O lecție amară despre credințe este livrată de The Great Patriotic Trip, la premiera din 21 august 2025, într-o zi simbolică. Kvapil arată cum convingerile adânc înrădăcinate rezistă în fața dovezilor, chiar când realitatea războiului le contrazice.
Filmul, regizat de Robin Kvapil, urmărește trei cetățeni cehi — Petra, Ivo și Nikola — din confortul lumii online spre realitatea frontului din Ucraina, evidențiind cum credințele rămân puternice în fața dovezilor.
Drumul începe la
.
Luna august a adus sancțiuni record pentru agenții economici și persoanele fizice din județul Botoșani, în contextul legii mediului. Între 1 și 31 august 2025, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu a derulat 72 de acțiuni de inspecție, dintre care 53 planificate și 19 neplanificate.
“Din cele 26 de sesizări primite de instituție, 24 au fost deja soluționate. Alte două se află încă în termenul legal de rezolvare”, a precizat Cristina
.
Şefa PSD Doina Federovici a insistat asupra unui context geo-politic dificil: „E un moment greu al dialogului social”. Valeriu Iftime a declarat: „Avem nevoie de câteva luni de austeritate”. În lipsa prefectului, Iftime a fost ieri mediatorul discuțiilor aprinse dintre politicieni și sindicate.
În Botoșani a avut loc ieri o nouă ședință a Comisiei de Dialog Social (CDS), cu participarea parlamentarilor locali și a liderilor de sindicat. Parlamentarii PSD au anunțat
.
ICCJ a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legii care modifică sistemul pensiilor speciale pentru magistrați, după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța acuză că importanța pensiei de serviciu, esențială pentru independența justiției, a fost ignorată.
Sub conducerea judecătoarei Lia Savonea, ICCJ a convocat joi secțiile unite ale magistraților, care au decis în unanimitate să atace legea la CCR, reclamând că opt articole sunt
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.