Studiul GLOBSEC din 2024: percepțiile românilor despre Uniunea Europeană și NATO
Studiul GLOBSEC din 2024: percepțiile românilor despre Uniunea Europeană și NATO
Un nou studiu realizat de GLOBSEC în 2024 analizează modul în care cetățenii români percep Uniunea Europeană (UE), NATO, democrația și amenințările globale. Cercetarea este finanțată de Uniunea Europeană, însă nu reflectă neapărat opiniile acesteia.
Studiul subliniază o Românie optimistă față de valorile occidentale, dar vulnerabilă la narativul populist și extremist, în special în rândul tinerilor și al celor cu educație scăzută. Deși 83% dintre români susțin apartenența la UE și 88% la NATO, există un scepticism crescut în legătură cu influența Uniunii asupra deciziilor interne. Peste 70% dintre respondenți cred că directivele UE sunt impuse României fără ca țara să aibă puterea de a influența aceste decizii. Aceste sentimente sunt amplificate de partidele populiste care subliniază „dictatul UE”, în special în rândul grupurilor cu educație mai redusă.
În ceea ce privește tineretul, cei cu vârste între 18 și 34 de ani sunt cei mai entuziaști în ceea ce privește UE (89%), în contrast cu grupul de vârstă 35-54 de ani, care este mai sceptic.
Rusia este percepută ca o amenințare majoră de 73% dintre români, un sentiment constant în ultimii ani, mai ales după invazia din Ucraina. Totuși, există o scădere a celor care consideră Rusia ca fiind singura vinovată în conflictul din Ucraina, procentul coborând de la 65% în 2023 la 55% în 2024. O parte tot mai mare a românilor consideră că Ucraina are și ea o parte de vină, influențați de relatările despre relațiile tensionate dintre Ucraina și minoritățile naționale, inclusiv cea română.
În ciuda faptului că România rămâne pro-occidentală, un procent de 31% dintre respondenți consideră că valorile occidentale amenință identitatea națională, percepție mai frecventă în rândul persoanelor cu educație scăzută și din mediul rural.
Pe de altă parte, sprijinul pentru NATO a crescut semnificativ, ajungând la 88% în 2024. Această creștere este atribuită agresiunii Rusiei și prezenței tot mai mari a NATO în România. Aproape 73% dintre români consideră că apartenența la NATO reduce riscul de agresiune din partea altor state, iar cei care au încredere în armata națională sunt mult mai predispuși să creadă că NATO protejează România.
În ceea ce privește sprijinul pentru democrație, majoritatea românilor rămân favorabili acestei forme de guvernare. Totuși, 36% dintre respondenți cred că un sistem totalitar ar putea fi benefic, cifra fiind mai mare în rândul tinerilor (41%) comparativ cu cei peste 55 de ani (25%). Această tendință îngrijorătoare arată vulnerabilitatea tinerilor la influențe extremiste, în ciuda dorinței lor de a susține drepturile minorităților, cu 51% dorind garantarea drepturilor comunității LGBTI+.
Conform studiului, încrederea în instituțiile publice, precum Guvernul și Parlamentul, a crescut semnificativ în ultimii trei ani. Totuși, tinerii și cei cu studii superioare se arată sceptici în legătură cu mass-media mainstream, iar 66% dintre români consideră ONG-urile ca fiind agenți străini, percepție mai accentuată în mediul rural. Aceasta neîncredere este exploatată de partidele populiste, care susțin că ONG-urile nu servesc interesele naționale.
