Rețea de spionaj maghiară descoperită în ambasada din Bruxelles
O rețea de spionaj maghiară a fost activă în cadrul ambasadei Ungariei la Bruxelles, cu o intensificare a activităților începând din 2015, conform unui document al Comisiei Europene consultat de POLITICO. Ancheta, condusă de Piotr Serafin, a avut ca scop verificarea acuzațiilor legate de tentativa ofițerilor serviciilor secrete maghiare de a recruta funcționari din instituțiile europene.
👉 Activitățile și evoluția rețelei de spionaj
În perioada 2013-2016, agenții de spionaj maghiari au fost detașați la reprezentanța permanentă din Bruxelles, arată rezultatele investigației. Documentul subliniază că „Activitățile acestor ofițeri de informații din Bruxelles au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai evidente începând cu anul 2015”. Intensificarea activității a făcut ca rețeaua de spionaj să devină „cunoscută în cercurile funcționarilor maghiari din UE, ceea ce se pare că a afectat eficacitatea eforturilor lor”.
Se menționează că „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016”, oferind un context temporal pentru modul în care aceste acțiuni au fost gestionate de statul maghiar. În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul Ungariei pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente.
👉 Reacțiile oficialilor și concluziile anchetei
Atunci când informațiile despre rețeaua de spionaj au fost publicate, Várhelyi a afirmat că „nu este la curent” cu acțiunile suspecte, reafirmând acest lucru în fața europarlamentarilor. El a subliniat că nu a fost abordat de serviciile de informații pentru a transmite informații confidențiale, spunând: „Am fost abordat de serviciile maghiare sau de orice alte servicii? Nu, nu am fost”.
Cu toate acestea, documentul anchetei nu a identificat vreun responsabil individual pentru activitățile de spionaj. „Pe baza informațiilor colectate în cursul anchetei… nu este posibil să se atribuie responsabilitatea individuală sau implicarea altor persoane”, se arată în concluziile documentului. Comisia Europeană, care a respins acuzațiile legate de vreo încălcare „gravă” a securității, a confirmat pentru prima dată existența acestei rețele de spionaj și obiectivele sale.