Pe măsură ce invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina continuă, Kremlinul își intensifică rapid și războiul hibrid împotriva Europei, scrie atlanticcouncil.org. Oficiali din serviciile de informații ale mai multor țări europene trag acum un semnal de alarmă și avertizează că operațiunile rusești sunt tot mai numeroase și mai îndrăznețe, având drept posibile ținte noduri de transport și infrastructuri critice. Kremlinul folosește tactici de război hibrid pentru a rămâne sub pragul care ar declanșa un răspuns european unificat și, potențial, copleșitor. Acest lucru a dus la o creștere a actelor de sabotaj, atacurilor cibernetice, ingerințelor politice și campaniilor de dezinformare în întreaga Europă, cu un accent deosebit pe țările aflate mai aproape de Rusia. Războiul hibrid al Moscovei împotriva Europei reflectă tacticile folosite de Kremlin în Ucraina după începutul invaziei ruse din 2014. Răspunsul Ucrainei la provocările adesea fără precedent ale războiului hibrid rusesc oferă lecții importante pentru partenerii europeni ai Kievului. Experiența ucraineană evidențiază gravitatea amenințării hibride și importanța unui răspuns integrat. Mesajul general pentru factorii de decizie occidentali este clar: Moscova consideră războiul hibrid un instrument esențial al politicii externe ruse și va continua să-și extindă această campanie. Europa nu-și poate permite să aștepte ca atacurile hibride rusești să escaladeze și mai mult înainte de a-și construi capacitățile avansate necesare pentru a contracara această amenințare. Au fost raportate tot mai multe atacuri de tip război hibrid rusesc în întreaga Uniune Europeană de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în urmă cu unsprezece ani. Această tendință a căpătat un avânt semnificativ suplimentar odată cu declanșarea invaziei pe scară largă din februarie 2022. Incidentele tipice includ atacuri cibernetice care vizează infrastructura, acte de sabotaj, inclusiv incendieri deliberate, și tentative de a perturba livrările de ajutor militar destinate Ucrainei. De asemenea, Moscova este acuzată că a investit miliarde de dolari în campanii sofisticate pe rețelele de socializare pentru a influența rezultatele alegerilor din întreaga Europă. Operațiunile hibride ale Kremlinului sunt concentrate în Europa Centrală și de Est, cu Polonia, România și statele baltice printre principalele ținte. Pentru Ucraina, nimic din toate acestea nu este nou. De mai bine de un deceniu, ucrainenii învață să facă față întregului arsenal de război hibrid al Rusiei. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a început în februarie 2014, când soldați ruși fără însemne au preluat controlul asupra peninsulei Crimeea într-o operațiune fulger, însoțită de un val masiv de dezinformare țintită. Eforturile ulterioare ale Rusiei de a destabiliza și subordona restul Ucrainei au implicat o combinație de agresiune militară convențională, sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și sprijin pentru actori pro-ruși în interiorul Ucrainei. Datorită acestei expuneri prelungite la războiul hibrid rusesc, Ucraina a reușit să dezvolte contramăsuri care au contribuit la creșterea rezilienței și la reducerea impactului operațiunilor hibride ale Rusiei. Răspunsul Ucrainei a fost un efort comun care a implicat guvernul ucrainean, societatea civilă și sectorul privat. În domeniul cibernetic, eforturile de îmbunătățire a securității digitale a Ucrainei au jucat un rol esențial, prin lansarea popularei platforme Diia și înființarea Ministerului Transformării Digitale, care au contribuit la promovarea unor reforme importante în guvernanța digitală. Aceasta a îmbunătățit capacitatea Ucrainei de a menține serviciile publice în ciuda actelor de agresiune cibernetică și a stimulat interacțiunea cu populația. Progresele Ucrainei în domeniul digital au fost recunoscute la nivel internațional, țara urcând de pe locul 102 pe locul 5 în Indexul anual al Serviciilor Online al ONU, în cei șapte ani dintre 2018 și 2025. Structurile de coordonare ale Ucrainei, precum Centrul pentru Comunicare Strategică și Ministerul Transformării Digitale, permit reacții rapide și bine coordonate între guvern, mass-media și canalele digitale. Acest lucru oferă multiple avantaje într-un context de război hibrid. De exemplu, permite guvernului ucrainean să sincronizeze pozițiile oficiale cu o formulare proactivă a narativului atunci când contracarează campaniile de dezinformare ale Kremlinului. Ucraina a beneficiat, de asemenea, de o abordare descentralizată, care implică voluntari digitali, societatea civilă și parteneriate public-private. Numeroase grupuri civice din domeniul tehnologiei și investigatori open-source sunt activi în Ucraina în detectarea și combaterea dezinformării rusești. Aceste măsuri au făcut posibilă expunerea rapidă a narațiunilor rusești, coordonarea mesajelor între guvern și societatea civilă și menținerea coerenței în timpul operațiunilor militare. Din 2014, Ucraina a reușit să reducă avantajele inițiale covârșitoare ale Rusiei pe frontul informațional al războiului hibrid. Deși tacticile rusești de dezinformare continuă să evolueze și rămân un element major al invaziei în desfășurare, Ucraina a reușit tot mai mult să valorifice informația pentru a influența opinia internațională și a obține rezultate diplomatice favorabile. În prezent, răspunsul european la războiul hibrid al Rusiei nu are încă agilitatea instituțională și coordonarea între sectorul public și societatea civilă care sunt evidente în cazul Ucrainei. În schimb, UE și NATO au dezvoltat o serie de structuri paralele, precum Divizia pentru Informații și Securitate a NATO și Grupul operativ East StratCom al UE. Deși aceste agenții contribuie în mod semnificativ la combaterea războiului hibrid rusesc, ele nu au demonstrat încă acel nivel de coordonare operațională în timp real care a fost atât de eficient în cazul Ucrainei. Modelul Ucrainei de combatere a războiului hibrid rusesc nu poate fi reprodus în întregime, dar poate servi ca punct de referință practic pentru construirea unor răspunsuri mai adaptive și integrate în Occident. Având în vedere experiența unică a Ucrainei, ar fi logic să se creeze un cadru consultativ trilateral împreună cu UE și NATO, pentru a permite evaluări rapide ale amenințărilor hibride și coordonarea reacțiilor. Istoricul îndelungat al Ucrainei în contracararea războiului hibrid rusesc a evidențiat și rolul esențial al societății civile. Partenerii europeni ai Kievului ar trebui să ia în considerare creșterea sprijinului pentru inițiative precum jurnalismul de investigație, platformele de fact-checking și organizațiile de supraveghere tehnologică, care pot funcționa ca elemente de sprijin într-un ecosistem european mai amplu de apărare. Într-un mediu în care informația este tot mai des transformată în armă, experiența Ucrainei a subliniat și necesitatea integrării educației media în sistemul de învățământ, pentru ca cetățenii europeni să poată analiza critic informațiile și să fie mai puțin vulnerabili la propaganda rusă. Articolul original poate fi citit AICI.
Comisarii Gărzii de Mediu au desfășurat, în baza unui control tematic planificat, trei acțiuni de inspecție la importatori de produse din lemn, vizând respectarea Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului. Acest regulament stabilește obligațiile legale ale operatorilor care introduc pe piața europeană lemn și produse din lemn (EUTR). În urma verificărilor, inspectorii au constatat că niciunul dintre operatorii controlați nu avea implementat sistemul de diligență necesară
.
FC Botoșani a susținut astăzi, un test pe Stadionul Putna (Jud. Suceava), în compania formației CS Bradul din localitate, care a terminat sezonul 2024-2025 Campionatul Județean – Liga a IV-a Suceava, pe locul 4. „Roș-alb-albaștrii” au tranșat în favoarea lor duelul cu scorul de 7-0 (3-0), golurile fiind marcate de Al. Șeroni (min.12-pen.), Al. Albu (min.25), Ale Diez (min.40), A. Dumitru (min.46, 82) și G. David. (min.63, 73). În minutul
.
Patru persoane, printre care și un minor, au fost răniți după un accident grav în județ. Incidentul a avut loc într-o curbă periculoasă pe drumul dintre localitățile Broșteni și Durnești. Un autoturism marca Volkswagen Passat a pătruns pe sensul opus în curbă și a lovit un Ford care venea din față. În urma impactului trei adulți și un copil au avut de suferit. “La fața locului au fost dirijate cele
.
Sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, are loc solstițiul de vară 2025. Acest eveniment astronomic marchează începutul verii în emisfera nordică, moment în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare. Astăzi ziua are cea mai mare durată din an, iar noaptea este cea mai scurtă. Solstițiul de vară este un fenomen care are loc anual, în jurul datei de 21 iunie. În acest punct, axa Pământului este
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.