Prezenta la vot în județul Botoșani, una dintre cele mai scăzute din țară
La închiderea urnelor, județul Botoșani a înregistrat o prezență la vot de doar 43,41%, ocupând penultimul loc la nivel național. Din cei 374.762 de botosaneni cu drept de vot, doar 162.686 au participat la vot, conform datelor disponibile. Dintre aceștia, 144.240 au votat pe listele permanente, 16.642 pe liste suplimentare, iar 1.804 prin intermediul urnei mobile.
Un aspect demografic important este că cei mai activi votanți au fost cei din categoria de vârstă 45-64 de ani, care au reprezentat 41,64% din numărul total de participanți. De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au constituit 23,97%, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au avut o participare de doar 7,78%. Botoșaniul are, totuși, o populație mai tânără comparativ cu media națională, având 62,52% din cetățeni sub 50 de ani.
Distribuția votanților arată o mobilizare mai bună în mediul rural, unde s-au prezentat 88.168 de votanți, față de cei 74.518 din mediul urban. Totuși, municipiul Botoșani a depășit 50% din prezență, cu peste 48.000 de voturi, urmat de Dorohoi cu peste 11.000 de voturi exprimate. Femeile au fost mai prezente la urne, cu 85.169 voturi, comparativ cu 77.517 voturi primite de bărbați.
Există și comune cu mobilizări mai bune, cum ar fi Pomarla, cu aproape 60% prezență, și Mihai Eminescu, cu peste 56%. De exemplu, comuna Mihai Eminescu s-a clasat pe locul al treilea în județ după municipiul Botoșani și Dorohoi, depășind orașe precum Darabani sau Flămânzi. Pe de altă parte, comune precum Ripiceni și Hănești au avut prezențe sub 20%, fenomen exacerbându-se prin migrarea fictivă a cetățenilor cu dublă cetățenie.
La nivel național, prezența la vot a fost de 55,57%, cu aproape 10 milioane de votanți dintr-un total de 17.988.218 persoane înscrise pe listele permanente. Distribuția voturilor între mediile urban și rural a fost echilibrată, cu 5.689.134 de voturi din zonele urbane și 4.307.035 din zonele rurale.
Deși județul Botoșani are o populație relativ tânără și comunități rurale active, turul doi al alegerilor prezidențiale a fost marcat de o apatie generală. Aceasta poate fi explicată prin factori precum migrația, lipsa de încredere în procesul electoral și absenteismul tinerilor. Aceste aspecte au fost notate de experți ca fiind semnificative în analiza participării la vot.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
