PNL contestă la Curtea Constituțională legea pensiilor militare
PNL contestă la Curtea Constituțională legea pensiilor militare
Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal (PNL) au depus recent un memoriu la Curtea Constituțională, contestând argumentele invocate în sesizarea de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului în legătură cu legea pensiilor militare. Memoriul are rolul unui amicus curiae și vizează protejarea intereselor pensionarilor militari, susținând că sesizarea Avocatului Poporului nu are o bază solidă.
Liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache, a declarat că prin acest document se aduc în discuție argumentele ce contestă legalitatea măsurilor propuse. El a insistat că Abrogarea pensiilor militare nu se justifică nici din punct de vedere constituțional, deoarece invocarea unei fișe financiare incomplete nu poate duce la anularea legii. "Guvernul a confirmat că nu se opune acestei legi, așadar, nu se poate vorbi despre necorespunderea între Parlament și Executiv", a afirmat Andronache.
El a mai menționat că argumentul referitor la articolul 138 alineatul 5 din Constituție, invocat de Avocatul Poporului, nu este sustenabil. Conform acestuia, având în vedere că reglementarea va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025, sursa de finanțare va fi inclusă în bugetul de stat pentru acel an.
Gabriel Andronache a adăugat că PNL a reușit să răspundă tuturor obiecțiilor formulate de Avocatul Poporului și își exprimă încrederea că judecătorii Curții Constituționale vor respinge sesizarea, permițând astfel legii să fie promulgată de președintele României.
Senatul României a adoptat pe 4 noiembrie modificarea Legii pensiilor militare, iar actul a fost trimis pentru promulgare. Totuși, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională pe 7 noiembrie, subliniind că actul legislativ încalcă mai multe norme constituționale, inclusiv obligativitatea de a stabili sursa de finanțare a cheltuielilor bugetare.
Conform estimărilor prezentate de Avocatul Poporului, impactul financiar al acestei legi s-ar ridica la circa 370 de milioane de lei lunar, fără a fi prevăzut în buget. Curtea Constituțională va discuta sesizarea pe 17 decembrie, iar decizia acestora va influența viitorul legislației în domeniu.