Peste 100 de copii reîntorși din străinătate s-au înscris în școlile botoșănene
La începutul anului școlar 2024-2025, peste 100 de copii reîntorși din străinătate s-au înscris în unitățile de învățământ din județul Botoșani. Această creștere a numărului de elevi veniți de peste hotare ridică necesitatea urgentă de adaptare a sistemului educațional, pentru a-i sprijini în integrarea în comunitate.
Conform datelor furnizate de inspectoratul școlar, în ultimele ani, numărul copiilor care au revenit în țară a crescut constant. În anul școlar 2023-2024, au fost înregistrați 192 de elevi care s-au întors, în timp ce în anii anteriori s-au înregistrat 209 în 2022-2023, 236 în 2021-2022 și 291 în 2020-2021. Bogdan Suruciuc, inspector școlar general al ISJ Botoșani, a subliniat că majoritatea copiilor provin din Italia și că sistemul de învățământ trebuie să se adapteze pentru a-i primi pe aceștia, mai ales în condițiile în care nu toți au avut oportunitatea să învețe limba română în străinătate.
Multe familii aleg să se întoarcă în România cu speranța de a începe o viață nouă, după ce au muncit în afaceri, aducând economiile realizate acolo. O mamă a unei eleve de gimnaziu a împărtășit dificultățile cu care se confruntă fiica ei la școală, precizând că fata se simte copleșită și are nevoie de sprijin pentru a se adapta. O altă elevă, care a revenit în clasa a 9-a, a declarat că s-a simțit discriminată din cauza accentului său, dar că a reușit să se integreze treptat.
Acesti copii se confruntă, adesea, cu un sentiment de "dublă discriminare", fiind marginalizați atât în Romania, cât și în țările în care au trăit anterior. Alexandru L. Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română, a subliniat că există un mix de cultură română și influențe externe în identitatea acestor elevi. El a sugerat că, fără intervenții specifice pentru a-i ajuta să dezvolte latura "străină" în timp ce își reiau cultura română, unii ar putea alege să își construiască viitorul în alte țări.
Cohal a atras atenția asupra dificultăților sistemului educațional românesc în a integra minoritățile și a menționat că Ministerul Educației a recunoscut lipsa resurselor necesare pentru asigurarea educației corespunzătoare pentru acești elevi. El a propus ca programele școlare să includă o planificare multilingvă, cu predare în limbi de circulație internațională, pentru a facilita integrarea acestor tineri în societatea românească.
De asemenea, el a recomandat școlilor să își deschidă porțile pentru metodelor educative alternative și să colaboreze cu ONG-uri și familii migrante pentru a atrage și integra acești elevi. "Învățământul trebuie să fie inovativ și să pună accent pe nevoile acestora pentru a-i ajuta să se integreze mai ușor", a concluzionat Cohal.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
