Meșterii Populari din Botoșani, „Tezaur Uman Viu”, au participat la Târgul Meșterilor Populari

Printre participanții care au participat, recent, la Târgul Meșterilor Populari s-au numărat și artiștii populari botoșăneni care dețin titlulatura „Tezaur Uman Viu”. În momentul de față, județul Botoșani are trei astfel de meșteri populari. Titulatura este una onorifică și îi obligă pe meșterii respectivi să formeze în meșteșugul lor tineri și copii pentru a duce tradiția mai departe. Cea de-a XVII-a ediție a Târgului Meşterilor Populari a avut loc în perioada 10-12 mai şi a reunit 84 de artiști populari din județ și din țară. Aurica Cojocariu este primul meșter popular din Botoșani care a obținut distincția de Tezaur Uman Viu, în urmă cu doi ani, iar activitatea cu care se ocupă constă în prelucrarea fibrelor și firelor textile, cum ar fi in, cânepă, bumbac și lână. Încă de la vârsta de 10 ani a început să prelucreze fibre și fire textile, acest lucru învățându-l de la părinții, bunicii și vecinii din satul în care s-a născut și locuiește, respectiv Ungureni. Meșterul popular face din prelucrarea fibrelor și firelor textile macaturi, ștergare, brâie și multe alte lucruri tradiționale românești, iar o parte din creațiile făcute le-a expus în mai multe județe din țară, dar și în alte țări, cum ar fi Franța și Republica Moldova, cu ocazia unor târguri și concursuri. „Pentru mine acest titlu reprezintă o bucurie, o satisfacție și o răsplată pentru toată activitatea mea pe care am început-o de mic copil și pe care o iubesc în continuare, învățând rapid cum să prelucrez și să fac produsul final”, a declarat Aurica Cojocariu. Artista a mai spus că meșteșugul va rămâne pe mâinile nepoatelor sale care știu să prelucreze fibre și fire textile, învățând din plăcere să facă acest lucru. Totodată, Aurica Cojocariu împreună cu câteva consătence din Ungureni țin periodic șezătoare pentru a-i învăța pe doritori arta prelucrării. Ele au fost invitate în anii anteriori să susțină ateliere practice de prelucrare a firelor textile în cadrul săptămânii școala altfel și a unor tabere de creație pentru copii. „Ea consideră țesutul ca un fel de terapie pentru că activează și sincronizează mâinile când trage cu vătala, și picioarele când schimbă rostul și îl calcă pe tălpici. Mereu lucrează la câte ceva când e vorba de țesut și dintotdeauna face și creează din pasiune”, a precizat Maria Zoițanu, una dintre colegele Auricăi Cojocariu. Un alt meșter popular botoșănean care a obținut titlul de „Tezaur Uman Viu” este Constantin Ciubotarița care confecționează căciuli tradiționale încă din anul 1985, învățând să le facă de la tatăl său. Pe lângă tradiționalele căciuli din blană de oaie, meșterul face și curele. Artistul a declarat că lucrează la o căciulă între cinci și opt ore, totul depinzând de modelul ei: „Confecționarea unei căciuli îmi poate lua mai mult sau mai puțin ca durată a timpului deoarece depinde cât de mari sau mici sunt”. Mai mult decât atât, Constantin Ciubotarița a organizat în anii trecuți ateliere de confecționare a pălăriilor și curelelor, adresate copiiilor la mănăstirea Vorona, Suceava, Iași, Brăila și Ploiești, iar anul acesta are de gând să mai facă alte ateliere, cu scopul de a nu-i face pe tineri să uite de tradițiile românești și să le ducă mai departe. „Distincția <> înseamnă mult pentru mine deoarece este o apreciere pentru toată activitatea mea, iar acest titlu onorific mă face să merg mai departe cu ceea ce fac și să-i învăț pe copii cât de necesară este prelucrarea și confecționarea unor lucruri tradiționale ce sunt simbolice poporului nostru”, a spus Constantin Ciubotarița. Cel de-al treilea artist popular ce deține această titulatură este Ileana Țîrliman care a învățat de la vârsta de 10 ani toate meșteșugurile care sunt la țară, începând mai întâi cu țesutul și cusutul până la toate meșteșugurile populare. „Activitatea pe care o fac de când eram mică este o înveșnicire pentru că îmi place să mă refugiez în țesut și simt că trăiesc acolo, indiferent că țes sau torc, iar atunci când termin un model mă simt foarte bucuroasă pentru ziua în care am muncit și că se vede în urma mea ceva”, a precizat Ileana Țîrliman. La fel ca Aurica Cojocariu și Constantin Ciubotarița, Ileana Țîrliman îi învață pe copiii din satul în care locuiește să facă aceeași activitate pe care o iubește pentru a transmite tradiția de la o generație la alta. Conform site-ului oficial al Ministerului Culturii, titlul onorific de „Tezaur Uman Viu” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru păstrarea și transmiterea patrimoniul cultural imaterial. Mai mult decât atât, distincția ajută la creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg, dar și identificarea persoanelor care pot să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. – Andy Ciotir, reporter în cadrul redacţiei BUZZ